Meseriile de sculer-matriter, sudor si tehnician mentenanta se apropie ca nivel de salarizare cu joburile mid-level din domeniul IT din Capitala, potrivit companiei Adecco, care recruteaza atat informaticieni, cat si muncitori calificati. Tinerii care termina o scoala de meserii pot primi, asadar, lefuri asemanatoare cu cele obtinute de cei mai inteligenti absolventi din economie.

Un sculer-matriter cu experienta poate ajunge la un salariu de 4.500 - 8.000 de lei net pe luna”, a declarat pentru yoda.ro Cristian Pantir, Marketing Manager la Adecco Romania. El sustine ca astfel de persoane sunt foarte greu de gasit in Romania, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care salariile au ajuns la un nivel atat de ridicat.

Se apropie de sumele acestea si tehnicienii mentenanta, care castiga intre 2.500 si 4.000 de lei lunar daca au mai multi ani vechime.

In cazul sudorilor, cifrele sunt un pic mai mici. Pentru procedura de sudura Mig-Mag, lefurile sunt de aproximativ 2.000 lei pe luna, in timp ce joburile Wig-Tig sunt situate pe la 2.700 de lei, potrivit companiei elvetiene de recrutare active in Romania.

In ceea ce priveste sudorii pentru pozitiile Mig-Mag, nu exista probleme in recrutare. La pozitiile Wig-Tig, insa, tehnica folosita este mai complicata, iar specialisti in domeniu sunt mult mai greu de recrutat. Multi dintre ei nu mai sunt in tara, fiind atrasi de salariile mai mari din alte tari europene”, mai spune Cristian Pantir.

Adecco recruteaza, insa, si programatori. De obicei, joburile entry-level sunt platite cu sume in jurul a 3.200 de lei, potrivit companiei, in timp ce specialistii cu trei pana la cinci ani de experienta trec de 10.000 lei pe luna, in Bucuresti.

Domeniul IT pune cele mai mari probleme. Cererea pe piata muncii este foarte mare, iar numarul de absolventi si de specialisti este foarte mic. Salariile in acest domeniu sunt mari oriunde in lume, nu numai in Romania”, a declarat Pantir.

 

Scolile de meserii in Romania

In ultimii ani, autoritatile au inceput sa faca eforturi pentru a resuscita scolile de meserii. Ministerul Educatiei a primit propuneri din partea companiilor care au nevoie de muncitori calificati, iar unele unitati de invatamant se straduiesc sa semneze parteneriate cu firme, adesea straine. 

Noul ministru al Educatiei, Adrian Curaj, spunea imediat dupa preluarea mandatului, in noiembrie anul trecut, ca va acorda o atentie deosebita scolilor profesionale.

Scolile de Arte si Meserii au fost desfiintate in 2009, dar reintroduse in 2012, ca urmare a rezultatelor slabe obtinute de adolescenti la bacalaureatul din anul precedent. De atunci, popularitatea lor este in continua crestere.

Calendarul admiterii in invatamantul profesional de stat cu durata de 3 ani incepe in 12 februarie, cand unitatile de invatamant stabilesc, impreuna cu firmele partenere, daca vor organiza o selectie a candidatilor.

Decizia trebuie sa ajunga apoi la inspectoratele scolare. La finalul lunii aprilie, unitatile de invatamant afiseaza oferta locurilor de munca puse la dispozitia tinerilor.

 

IT-ul romanesc

Si totusi, pe piata muncii, programatorii sunt mai cautati decat meseriasii. Domeniu-vedeta al economiei, IT-ul a reusit sa creasca si in perioada crizei. In prezent, Romania are, in sectorul IT, 100.000 de specialisti, potrivit datelor Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii IT (ANIS). Necesarul ar fi insa si mai mare.

Este de asteptat ca cifra de afaceri a sectorului IT sa creasca cu 11 la suta pe an, in urmatorii trei ani, conform asociatiei patronale.

Principalul factor care blocheaza dezvoltarea mai rapida a industriei romanesti de software este disponibilitatea resurselor umane; numarul absolventilor de la specializari cu profil tehnic este prea mic in comparatie cu cererea de pe piata, iar competentele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila in timpul cursurilor universitare”, anunta ANIS in toamna, intr-un comunicat de presa.

In fiecare an, de pe bancile facultatilor de la noi ies 7.000 de absolventi de IT, care sunt imediat absorbiti de piata muncii.

Din pacate, 90 la suta din IT-ul romanesc este outsourcing, adica specialistii nostri reprezinta forta de munca ieftina, folosita pentru proiecte ale strainilor. Doar 10 la suta inseamna dezvoltare de produse locale, potrivit ANIS.