Cercetătorul american Arthur Ashkin va împărţi cu o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa) şi Donna Strickland (Canada) Premiul Nobel pentru Fizică atribuit marţi de Academia Regală de Ştiinţă din Suedia ''pentru invenţii revoluţionare în domeniul laserelor''.

Donna Strickland, om de ştiinţă din Canada, devine astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. Dintre cei 189 de oameni de ştiinţă care au primit până în acest an prestigioasa distincţie doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.

Invenţiile premiate în acest an au revoluţionat fizica laserelor, după cum a afirmat Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care a anunţat numele câştigătorilor.

''Obiecte de dimensiuni extrem de reduse şi procese incredibil de rapide apar acum într-o lumină nouă. Instrumentele avansate de mare precizie deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale'', potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia.

Cercetătorul Arthur Ashkin a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru "pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice". Astfel, ''ficţiunea ştiinţifică a devenit realitate'', a menţionat instituţia suedeză.

Oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru ''metoda lor de generare a pulsurilor optice ultrascurte şi de înaltă intensitate''.

Anul acesta, fiecare Premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Suma va fi împărţită în două, între Arthur Ashkin şi echipa alcătuită din Gérard Mourou şi Donna Strickland.

Sezonul din 2018 al prestigioaselor distincţii s-a deschis luni, odată cu anunţarea laureaţilor Premiului Nobel pentru Medicină. Cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au fost desemnaţi câştigători datorită descoperirii unor noi terapii împotriva cancerului.

 

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit pentru detectarea undelor gravitaţionale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916, în celebra sa Teorie a Relativităţii Generale, precum şi pentru conceperea şi perfecţionarea detectoarelor de unde gravitaţionale LIGO (SUA) şi VIRGO (Italia).

Distincţia a fost împărţită între fizicianul german Rainer Weiss, care a primit jumătate din premiu, în timp ce cealaltă jumătate le-a revenit cercetătorilor americani Barry C. Barish şi Kip S. Thorne.

Miercuri urmează să fie anunţat laureatul - sau laureaţii - Premiului Nobel pentru Chimie, vineri va fi atribuit Premiul Nobel pentru Pace, iar câştigătorul Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat la data de 8 octombrie.

Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi atribuit în 2018, pentru prima dată după aproape 70 de ani, ci va fi anunţat anul viitor în acelaşi timp cu numele laureatului din 2019.

Academia Suedeză, instituţia care îl decernează, afectată profund de un scandal ce vizează agresiuni sexuale, asociate mişcării #MeToo, a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari.

Primele Premii Nobel au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace.

Potrivit tradiţiei anuale, Premiile Nobel vor fi prezentate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Sursa: Agerpres