Gaura neagra, numita ULAS J1342+0928, a fost descoperita de o echipa condusa de Eduardo Banados in luna martie, la Observatorul Las Campanas din Chile, dupa trei zile de observari.

Practic, aceasta gaura neagra supermasiva s-ar fi format cand universul avea "numai 5% din varsta pe care o are in prezent", precizeaza site-ul specializat Space.com, ceea ce inseamna ca lumina quasarului format din materialul ei de acretie ajunge la noi dupa 13,1 miliarde de ani.

Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetatori sa afle mai multe despre gaurile negre si despre quasari, care sunt generati de materialul de acretie din gaurile negre supermasive din nucleele galaxiilor timpurii. De asemenea, acestia ar putea afla mai multe despre formarea universului.

Quasarii sunt centrele unor galaxii masive si se crede ca sunt obiectele cele mai luminoase din univers. Gaurile negre care se afla in centrul galaxiilor nu emit in realitate nicio lumina, dar gazele si praful degajate se lovesc atat de repede si creeaza asemenea frictiuni ca degaja o cantitate imensa de lumina si caldura.

Ceea ce-i intriga in special pe oamenii de stiinta este marimea gaurii negre descoperite recent. "Studiind originile universului, se credea ca vom gasi gauri negre din ce in ce mai mici, pentru ca au avut mai putin timp pentru a creste", a explicat pentru NPR Rob Simcoe, unul dintre autorii studiului aparut in Nature si astrofizician la MIT. "Insa, spre marea noastra surpriza, aceasta pare sa-si fi dobandit forma definitiva intr-un moment in care universul era foarte tanar", a adaugat el.

Aceasta gaura neagra gigantica este descrisa in mai multe studii publicate in revistele Nature si The Astrophysical Journal Letters.

Sursa: Agerpres