Reușita este extraordinară, iar echipa de oameni de știință care s-a implicat în proiect spune că pe viitor mai multe persoane vor putea fi conectat în acest fel, formând adevărate rețele de oameni care comunică doar prin intermediul gândurilor.

În cadrul experimentului, voluntarii au jucat un joc de tipul Tetris. Comunicarea directă a gândurilor a fost posibilă cu ajutorul electroencefalogramei, care înregistrează impulsurile electrice ale creierului, și a unei stimulări magnetice transcraniale - aceasta din urmă stimulează neuronii prin intermediul unui câmp magnetic.

Noul sistem de comunicare se numește BrainNet și permite conectarea la distanță a gândurilor mai multe persoane.

De asemenea, le poate oferi neurologilor informații noi, foarte importante, despre modul în care funcționează creierul uman.

BrainNet devine astfel prima interfață non-invazivă care permite comunicarea directă între creiere. În cazul acestui experiment, comunicarea a avut ca scop rezolvarea unei probleme prin colaborarea mai multor persoane.

Esențial este că această comunicare nu a fost verbală, ci doar prin transmiterea la distanță a gândurilor.

Concret, doi voluntari au fost rugați să joace un joc de tipul Tetris, care presupune îmbinarea unor piese. Ei aveau să decidă dacă fiecare bloc care cobora trebuia sau nu să fie rotit.

Purtând pe cap electrozi speciali, ei aveau să comunice cu a treia persoană, receptorul, pentru a-l anunța cum să mute piesele.

Pentru a putea comunica, ei se uitau la un LED care pâlpâia. Existau două becuri, iar frecvența lor de clipire era diferită, astfel încât producereau semnale diferite în creier: un anumit semnal dacă piesa trebuia rotită, un alt semnal dacă piesa nu trebuie rotită.

Aceste semnale erau apoi citite de electrozii EEG pe care îi purtau cei doi. Mesajul astfel citit ajungea la al treilea voluntar, repectorul.

Acesta purta o cască specială, care producea în mintea lui imaginea unui bec care pâlpâie, în funcție de ce vedeau cei doi emițători. În acest fel, el prelua practic mesajul de la ceilalți și știa dacă trebuie să rotească sau nu piesa din joc.

Experimentul a fost repetat pe 5 grupuri diferite de câte trei voluntari, iar acuratețea rezultatul a fost de 81,25%. Un rezultat bun, având în vedere că este primul experiment de acest fel.

Interesant este că prin acest nou sistem de comunicare, receptorul și-a putut da seama care dintre cei doi emitători transmitea informația corectă.

Cercetarea realizată de experții de la Universitatea din Washington și Universitatea Carnegie Mellon a fost publicată într-o revistă de specialitate.

Foto: iStock