Originile viticulturii dateaza de acum 8.000 de ani, cu aproape zece secole mai devreme decat era estimat, au concluzionat cercetatorii dupa ce au analizat resturile descoperite in vase de ceramica neolitica din Georgia, in sudul Muntilor Caucaz, informeaza AFP.

Cele mai vechi indicii chimice ale productiei de vin datau pana acum de 5.400 - 5.000 de ani inainte de epoca crestina in Muntii Zagros din Iran, au precizat cercetatorii, a caror descoperire a fost publicata luni in raportul Academiei Americane de stiinta (PNAS).

Descoperirea lor se bazeaza pe doua situri bogate in ceramica de la inceputul Neoliticului, datând din anii 8.100 si 6.600, Gadachrili Gora si Shulaveris Gora, situate la 50 de kilometri de Tbilissi.

Analiza rezidurilor regasite in opt borcane vechi de mai multe milenii a dezvaluit prezenta acidului tartric, substanta chimica prezenta in struguri si vin. Alti trei acizi - malic, succinic si citric, legate de viticultura - au fost deasemenea detectati.

"Studiul nostru sugereaza ca viticultura era principalul mod de viata neolitic, care a stat la baza nasterii agriculturii, ce s-a raspândit in Caucaz” si mai departe in sudul Irakului, in Siria si in Turcia, a punctat profesorul Stephen Batiuk, de la Centrul de Arheologie al Universitatii din Toronto.

Podgoriile de vita-de-vie din Eurasia, care produc astazi 99,9% vin in toata lumea, sunt originare din Caucaz, potrivit lui Patrice This, director la Institutul National Francez de Cercetare Agronomica (INRA).

”Versiunea adaptata a strugurelui pentru productia de vin de masa numara astazi peste 10.000 de soiuri in lume”, a precizat This, dintre care mai mult de 500 provin numai din Georgia.

Potrivit cercetatorilor, combinatia de date arheologice, chimice, botanice, climatice arata ca varietatea butucilor de vie era din belsug in jurul celor doua situri de excavare din Georgia.

In Neolitic, climatul era asemanator celui din regiunile viticole de astazi din Italia si din sudul Frantei.

Cea mai mare parte a soiurilor de vitei-de-vie clasica apartine acestui spatiu: cabernet sauvignon, chardonnay, shiraz, merlot, grenache, mourvedre, riesling.

Oamenii de stiinta au explicat ca in societatile vechi a bea si a oferi vin facea parte din aproape toate aspectele vietii cotidiene.

Sursa: News.ro