Scopul acestui proiect este lansarea unor mici sonde spațiale, care să atingă o cincime din viteza luminii și să ajungă în sistemul solar Alpha Centauri.

Pentru ca sondele robotice StarChips să poată atinge 20% din viteza luminii, ar fi nevoie de folosirea unor lasere extrem de puternice, de 100 gigawatts.

Din acest motiv, proiectul este controversat, pentru că aceste lasere ar putea să distrugă un oraș întreg, dacă scapă de sub control.

Investitorii au plătit deja 100 de milioane de dolari, pentru primii 10 ani de cercetare. Proiectul include lansarea unui număr de 1.000 de mici sonde, cu o greutate de cel mult un gram, care vor porni spre steaua Alpha Centauri sau spre Proxima Centauri, care se află destul de aproape de noi.

Aici, astronomii cred că se află o planetă pe care ar putea exista viață sau care ar putea fi locuită de oameni.

Sondele StarChips ar urma să părăsească sistemul nostru solar în jurul anului 2030 și vor ajunge la destinație după aproximativ 25 de ani. Primele imagini trimise de sonde din acea lume îndepărtată vor ajunge la noi în anul 2060.

Desigur, există multe provocări în cadrul acestui proiect, care se bucură însă de colaborarea unor cercetători de la Caltech, Universitatea din Southampton și Universitatea Exeter.

Pe lângă construirea și controlarea laserului foarte puternic, va fi nevoie și de lansarea unei vele, pe orbita terestră. Ea trebuie să preia razele laser și să transforme energia în mișcare, pentru a propulsa sondele.

Această velă va avea un diametru de 4 metri, va cântări doar jumătate de gram și va avea o grosime de numai 400 de atomi. Prin urmare, va fi destul de fragilă, iar experții se tem că s-ar putea rupe în momentul lansării.

Uriașul laser ar urma să fie construit în Chile, iar dacă proiectul Starshot se va dovedi un succes, acesta va fi primul care va lansa o sondă de cercetare spre un alt sistem solar.

Foto: Breakthrough Starshot