Mars Express va trece duminica, 29 decembrie, la doar 45 de kilometri de Phobos, a precizat ESA intr-un comunicat.

Aceasta trecere pe langa Phobos va fi prea apropiata si prea rapida pentru ca sonda sa poata sa faca fotografii, insa ea va oferi cercetatorilor cele mai precise informatii de pana acum despre campul gravitational al acestui satelit, ca si o serie de detalii noi despre structura interna a acestuia.
 

Phobos este cel mai mare - si cel mai apropiat - dintre cei doi sateliti ai lui Marte, celalalt fiind Deimos. Cu o forma neregulata, Phobos masoara 27 de kilometri in ceea ce priveste diametrul sau maximal.
 

Survolarile anterioare, inclusiv cea mai apropiata de pana acum, la o distanta de 67 de kilometri, in 2010, au sugerat faptul ca Phobos ar putea avea in interior un spatiu vid (intre o treime si un sfert), interiorul sau fiind alcatuit dintr-o serie de fragmente cu spatii mari intre blocurile stancoase.
 

Cunoasterea structurii lui Phobos ar permite transarea dezbaterilor despre originea unuia dintre cei doi sateliti ai lui Marte. Potrivit principalelor teorii din prezent, acestia ar putea fi ori asteroizi captati de campul gravitational al lui Marte, ori rezultatul unui impact urias cu planeta rosie.
 

In plus fata de monitorizarea campului gravitational al lui Phobos in timpul acestei apropieri, Mars Express va masura si felul in care vanturile solare influenteaza suprafata satelitului, a precizat ESA.
 

Conceputa pentru a functiona un an martian, echivalentul a doi ani terestri, sonda europeana Mars Express, prima misiune martiana lansata de UE, a sarbatorit in luna iunie implinirea a 10 ani de cand se afla in spatiu.

Primul semnal transmis de Mars Express a fost receptionat pe 25 decembrie 2003, semnificand ca sonda s-a plasat cu succes pe orbita planetei rosii.