Gabriel George Alexe este un tanar fotograf roman ce are insa multi ani de experienta in spate. El a acordat un interviu in care ne-a vorbit despre fotografie si despre expozitia ce va avea loc intre 28 iulie si 4 august in Bucuresti.

Pe 28 iulie, de la ora 17.30, se deschide expozitia de fotografie stradala "Beirut intim", o parte din proiectul "Graphique around the world".

Cum te-ai apucat de fotografie?

Pasiunea pentru imagine isi are radacina undeva in perioada liceului. Prinsesem cumva microbul cinema, vedeam destul de multe filme si treptat am observat ca atentia mea lasa plotul filmului in plan secund fiind atras mai mult de morfologia cadrelor, miscarea camerei si aspecte punctuale din imagine. Pentru prima data mi-am pus problema puterii imaginii si de cum o imbratisare coerenta a logicului in imagine cu esteticul poate reprezenta pentru mine un scop in viata. in 2007 in ultimul an de facultate am imprumutat primul aparat dslr, un Canon 400D. in 2008 mi-am cumparat aparatul imprumutat, printr-o pirueta in fata casieriei de la ASE unde am renuntat la master si m-am inscris la un curs de fotografie.

Ce experienta ai in domeniu?

Premiul I  - Vernisajul absolventilor Cursului de Tehnica Fotografica Dalles 2008-2009.
In 2009 am facut cursurile pregatitoare de vara de la UNARTE - sectiunea Imagine dinamica si Fotografie.
2 expozitii la Dalles si The Ark.
Sute de km de asfalt, mii de ore nocturne si diurne, mii de frici, acelasi numar de victorii, zeci  de kilograme de echipament, sute de nopti pierdute si castigate in fata PS-ului si a Lightroom-ului, sute de umani frumosi intalniti, un singur proiect  -  Graphique Around the World.

Ce te atrage la fotografia stradala?

Sinceritatea. Strada ti se dezvaluie ca un platou de filmare al unui gen de cinema, cinéma verité, ce transcende inclusiv partea de documentar daca stii cum sa te pozitionezi in relatie cu ea astfel incat tu sa faci alegerile stilistice. Este  ofertanta, dar in acelasi timp iti poate intinde multe capcane din punct de vedere al esteticului cat si al subiectului. Mi s-a parut logica alegerea mea pentru ca asta vreau eu sa construiesc impreuna cu imaginea: o relatie de sinceritate si de lunga durata. 

Exista fotografi care isi pregatesc in detaliu toate elementele legate de o sedinta foto - (vremea, pozitionarea soarelui sau a lunii etc) si altii care pur si simplu privesc lumea prin viewfinder. In ce categorie consideri ca te afli?

In ambele. Strada, cum spuneam mai sus, este un platou de filmare. Tu trebuie sa vii cu toate cunostintele la tine. Personal las foarte putine elemente la intamplare, bineinteles din ce pot eu manipula. Inainte sa calc pe o strada si sa-mi propun ceva pe ea, ma documentez inainte:  ce cladiri sunt pe acea strada, in ce parte a orasului este ea situata, aspecte sociale, aspecte legate de lumina si de cum se pozitioneaza ea, in ce moment al zilei poate fi ea mai ofertanta, etc. Ochiul meu este viewfinder-ul cel mai apropiat, fotografiez orice cu el si daca nu pot declansa fie cu aparatul sau cu telefonul imaginea aceea este oricum stocata si se va intoarce la mine influentandu-mi cumva un viitor cadru. Fotografiez destul de mult si cu smartphone-ul din zona pieptului declansand din casca si pot spune ca impreuna cu un simt de anticipatie abordez destul de multe cadre pe o strada. 

Care este fotografia ta preferata pe care ai facut-o pana acum si care este povestea ei?

Strada, Beirut, pe la amiaza, chiar spre seara, orele 7-8 - in plin golden hour, observ o dacie(renault 12) portocalie . Lumina galbena specifica acelui moment al zilei impreuna cu fundalul verde al coronamentului copacilor si cimentul brut al blocurilor prezenta un anumit interes pentru mine in momentul ala dar nu avea elementul definitoriu. Dupa ceva ore petrecute in jurul acelei dacii, dintr-un supermarket iese un copil imbracat in portocaliu cu o sacosa cu portocale in mana si trece pe langa dacia mea portocalie.

Ai vreun fotograf preferat? Din Romania sau dintre cei clasici?

Din Romania urmaresc activitatea lui Silviu Ghetie, Cosmin Bumbut si Hajdu Tamás, iar din cei internationali William Eggleston, Alex Webb, Martin Parr si Stephen Shames. 

Stiu ca e intrebarea pe care fotografii o urasc de obicei, dar ce echipament folosesti?

Folosesc acum un Canon 5d mkII . Lentile: Canon 50 mm f 1.4 , Canon 85 mm 1.8 , Canon 16-35 mm f 2.8. si camera foto de pe un Samsung Galaxy S6 edge+ .Ma gandesc in viitorul apropiat sa fac trecerea catre un rangefinder, posibil M9 de la Leica din motive lesne de inteles, dimensiune si ideea de a avea tot timpul subiectul neobturat.

Spune-ne despre expozitia "Beirut intim". Ce pregatesti, ce a insemnat pentru tine aceasta experienta?

Ideea expozitiei Beirut Intim s-a conturat inca din primele zile de fotografiat in Beirut. Cochetam oricum de ceva timp cu ideea unei expozitii si lansarea proiectului Graphique Around The World. Mi s-a parut ca Beirutul a fost destul de ofertant cu mine din punct de vedere al imaginii si a trebuit sa ii intorc favorul. Expozitia aduce in atentie anumite intimitati ale conflictului cultural si social observate pe strada. Pentru mine a insemnat borna de curaj in zona expunerii mele ca om de imagine. Urmatorul subcapitol din proiectul Graphique Around the World va fi Tokyo. Vor urma si altele.