In loc de prefata: drumuri si poduri

Ca orice maestru Jedi care se respecta, Yoda este mult mai interesat de sabii laser decat de tehnica foto. La fel ca si noi, cei de rand, care nu am pasit inca pe taramul sfant al posesorilor de DSLR. Daca ISO iti suna a organizatie terorista iar cuvantul Bokeh te duce cu gandul la practici sexuale obscure japoneze, atunci ai nimerit bine. Iti vom povesti, pe scurt, tot ceea ce ar trebui sa stii despre “bridge” si “superzoom”.

Probabil oricine a pus mana macar o data pe o camera foto compacta. Principiul e simplu: point and shoot. Fara reglaje, fara masuratori. Incadrezi cu ajutorul ecranului LCD, apesi si... voilà: o multime ordonata de pixeli, de cele mai multe ori sub asteptarile orgoliului de fotograf al fiecaruia dintre noi.

Lasand la o parte orgoliul, profesionistii, dar si entuziastii mai cu dare de mana folosesc DSLR-uri (Digital Single Lens Reflex), camere foto care au un sistem mecanic cu o oglinda si o pentaprisma pentru a directiona lumina din obiectiv spre vizor. In momentul declansarii, oglinda se da la o parte si lasa lumina sa ajunga la senzor. Dimensiunea mai mare a senzorului si calitatea opticii, obiectivele interschimbabile, dar si posibilitatea setarii manuale a tuturor parametrilor sunt, in mare, elementele care fac diferenta.

Bridge-urile sunt, deci, „podurile” care incearca sa faca legatura intre calitatea DSLR si usurinta in utilizare a compactelor. Bridge-urile au si ele mod complet manual, dar au senzor mai mic, nu au vizor optic si nici posibilitatea schimbarii obiectivelor. Au, insa, obiective cu zoom generos si capabilitati de macro. Dezavantajul este ca folosesc multa optica suplimentara si corectii software, toate aceste artificii afectand calitatea finala a imaginilor.

 

Oana Boncu, blogger fotograf:

"Un bridge ar fi util de luat in calatoriile mele pe munte, cand am destul echipament montan si orice gram in plus conteaza. Un aparat ca acestea e mic si il pot tine la gat, si astfel nu mai pierd momente unice. Chiar as vrea un Canon de-ala..."

Acum ca avem datele de plecare, putem incepe „meciul” dintre cele doua camere pe care le testam!

 

SXy si rau: Canon SX 40 HS 

Probabil unul dintre cele mai asteptate bridge-uri ale lui 2011, SX40 HS este succesorul lui SX30 IS. Are, deci, de aparat onoarea fratelui sau mai in varsta. Si, dupa parerea noastra, nu se face de ras deloc: este suficient sa mentionam noul senzor CMOS de 12,1 MP fata de CCD-ul de 14,1 MP al lui SX30. Da, nu este nicio greseala. Noul senzor are o rezolutie mai mica decat cel vechi. Si nu e un bug, e un feature! Senzorul CMOS, pe care de obicei il gasim in DSLR-uri, este superior CCD-ului, iar matematica e simpla: cu cat mai putini pixeli, cu atat mai sensibil este senzorul la lumina, deci, cu atat mai bune vor iesi fotografiile in conditii precare de iluminare. Cei de la Canon se pare ca au inteles ca, in conditiile in care toti competitorii au superzoom-uri cu specificatii relativ asemanatoare, calitatea imagini este un criteriu care ii poate scoate in fata.

Sabin Uivarosan, fotograf entuziast:

"Canon-ul e mai bun, are mai mult zoom, face high-speed movie la 240 fps, are un obiectiv mai larg. Personal nu mi-as lua bridge. Am DSLR. Bridge-urile sunt utile pentru cei care nu au asa multi bani ca sa investeasca intr-un DSLR si vor ceva all-around. E un compromis. Bridge-urile sunt si mai usor de invatat, plus ca greutatea e mai mica"

 

Film realizat la 120 fps, la rezolutie 640x480:

Pe langa noul senzor, SX40 HS a primit si noul procesor DIGIC 5 care intra in scena in cazul corectiei fotografiilor de noapte si in cel al fotografiilor in rafala, putand ajunge la 10,3 pe secunda, in modul Hi-speed Burst HQ.

Totusi, cartea de vizita a lui SX40 HS este zoom-ul de 35x. Dar sa fotografiezi la 35x fara stabilizare e ca si cum ai incerca sa joci Marocco cu macaroane fierte. Asa ca nou-nascutul Canon a fost dotat cu cel mai recent sistem de stabilizare, Intelligent IS, care alege automat intre sase moduri de stabilizare, putand chiar sa se dezactiveze singur atunci cand camera este asezata pe trepied. Ce altceva ti-ar mai putea trebui? Exact! Filmeaza si Full HD 1080p24.

Filmare cu Canon SX40 HS

Acestea fiind zise, ar fi la indemana sa tragem o concluzie demna de un titlu de tabloid mioritic: „Canon, ce jmecherie de camera ti-ai tras!” si sa dam fuga la cumparaturi. „But there's one more thing”, vorba lui iSteve...

 

Cool sau cHiX: Sony HX 100V

Aparuta inaintea rivalului de la Canon, Sony HX 100V si-a castigat reputatia de cel mai bun superzoom din 2011, dar concurand cu SX30 IS. Va reusi oare sa isi mentina pozitia si in fata mezinului SX40 HS? Senzorul este tot CMOS, dar de 16,2 MP. Ca si cel de la Canon, este bazat pe tehnologia BSI (BackSide Illumination), care creste cantitatea de lumina ce ajunge la senzor. Obiectivul vine de la Carl Zeiss si este capabil de 30x zoom optic. Pe langa modul Sweep, care realizeaza o panorama din mai multe expuneri, HX 100V are si capabilitati 3D. Pe partea de video, calitatea maxima este Full HD 1080p60.

Filmare cu Sony HX 100V

Modurile Intelligent Auto si Intelligent Auto+ reusesc foarte bine sa recunoasca scena si sa activeze modul corespunzator. Totusi, HX 100V vine si cu 13 moduri de scene preselectabile. Unele chiar duc cu gandul la un DSLR-wannabe, cum este Background Defocus, care simuleaza profunzimea de camp (pentru utilizatorii de Facebook: pozele in care soba de teracota din fundal apare „in ceata” pentru a scoate in evidenta „printesa” din prim-plan). Arsenalul de caracteristici atractive ale acestui model cuprinde si GPS-ul, care asociaza fiecarei imagini coordonatele locului unde a fost facuta. Mare grija, insa, aceasta facilitate va poate da de gol. Pozele cu „Eu si iubi in Dubai” se vor putea usor dovedi a fi facute nu mai departe de Mamaia sau Albena. Sistemul de stabilizare optica Optical SteadyShot (OASS) este acelasi ca cel folosit pe camerele video HandyCam si face fata chiar si la filmarea din miscare.

Pentru a testa stabilizarea optica a celor doua aparate, le-am pus sa filmeze de pe o masina de spalat la programul de stoarcere (1200 rpm), si am asezat o oglinda in fata lor. Vezi rezultatul

O alta piesa de rezistenta a lui HX 100V este ecranul TruBlack LCD de 3 inch cu rezolutie de 921k pixeli, aceeasi rezolutie intalnita si la majoritatea ecranelor de DSLR.

Razvan Negrea, fotograf entuziast:

"Sony are un senzor mai cuprinzator decat multi dintre rivali (16MP), arata o calitate acceptabila pentru cadre facute la niveluri ISO ridicate, si are un ecran rabatabil cu rezolutie foarte buna. La Canon senzorul este de "numai" 12 MP, asta asigura o calitate superioara la niveluri ridicate de ISO (mai ales ca este CMOS), fata de HX100V. La Sony un plus l-ar fi putut reprezenta controlul de zoom/focalizare pe inel, care iti da senzatia unui DSLR, dar avantajul este usor de trecut cu vederea din cauza ca aparatul, cu totul, este lent. As opta pentru Canon SX40"

Fara indoiala, Sony HX 100V este un competitor pe masura lui SX 40 HS. Dar, la fel ca in politica, nici cand vine vorba de suprematia unei camere foto asupra alteia nu exista certitudini. Exista doar camere potrivite pentru cerintele fiecaruia, in functie de caracteristicile pe care si le doreste. Si astfel ajungem la...

 

Pe viata si pe moarte. Tabel comparativ

Caracteristica

Sony HX100V

Canon SX40 HS

Comentarii

Rezolutia senzorului

16,2-megapixeli

12,1-megapixeli

HX100V are rezolutie mai mare, dar senzorii au aceeasi dimensiune.

Obiectiv

27-810mm (30x Zoom)
F2,8-5,6
Carl Zeiss® Vario-Sonnar T®

24-840mm (35x Zoom)
F2,7-5,8
Canon optics

SX40 are zoom mai mare dar si unghi mai larg (wide)

Distanta minima de focalizare

1cm (macro) - 2m

0cm (macro) – 1,4m

 

Stabilizare imagine

Da
Optical SteadyShot sensor-shift

Da
Canon IS lens-shift

 

Ecran LCD

3-inch
921K pixeli
Xtra Fine / TruBlack

2,7-inch
230K pixels
Tilting

Ecran mai mare si cu rezolutie mai mare, la Sony. Calitate a ecranului dezamagitoare la Canon.

Procesor

BIONZ™

DIGIC 5

Doua procesoare performante. DIGIC5 este cel mai avansat, avand algoritmi noi de reducere a zgomotului de imagine.

ISO

100-3200

100-3200

 

Vizor

Electronic

201,600 pixels

Electronic

202,200 pixels

 

Blitz (distanta)

Da (12,7m)

Da (7m)

Sony HX100V are blitz mai puternic (lumina ajunge mai departe).

Inregistrare video

1080p60

1080p24

 

Durata bateriei (aproximativ)

410 cadre

380 cadre

Durata foarte buna a bateriei.

GPS

Da

Nu

 

Dimensiuni

119,0mm x 88,9mm x 93,0mm

122,9 x 92,4 x107,7mm

SX40 HS este putin mai mare

Greutate

523 g

557 g

SX40 HS cantareste cu 34g mai mult

 

Nodul din papura: evaluare subiectiva

Destul cu insiruirea cuminte de specificatii si pedigree-uri. E timpul sa ne asezam la o mica barfa si sa intoarcem pe toate partile cele doua camere.

Amandoua aparatele au caracteristici asemanatoare, ceea ce ingreuneaza o decizie. Daca nu esti pasionat de fotografia wildlife si nu pandesti cate o jumatate de zi ca sa prinzi acel cadru unic cu ritualul imperecherii intre doua muste, atunci e putin probabil sa folosesti tot acel zoom de 30x. Cu atat mai putin vei simti diferenta pana la 35x.

Testul de zoom. Detaliul din dreapta este obtinut prin zoom maxim in zona marcata cu dreptunghi rosu

Canon:

Sony:

Daca vrei sa fotografiezi in rafala si sa lasi alegerea imaginii perfecte pe mai tarziu, e bine sa stii ca, atat Sony cat si Canon, asemenea unui scolar silitor de clasa a 4-a, folosesc regula de trei simpla pentru a calcula viteza de burst (in jur de 10 fps in modurile dedicate). In fapt, Sony ia cel mult 10 cadre in rafala, dupa care se opreste pentru a le scrie pe card. Canon are, intr-adevar, o viteza comparabila cu Sony, dar se opreste dupa doar 8 cadre. 

Ecranul lui HX 100V poate concura fara probleme cu celebrul Retina Display de la Apple. Imaginile redate sunt clare, in culori vii si cu un contrast de invidiat. Singurul dezavantaj este ca fotografiile arata mult mai bine pe displayul camerei decat pe ecranul calculatorului. Din pacate Canon nu joaca nici macar in aceeasi liga cu tehnologia Sony, ecranul lansand mult de dorit. Singurul lui punct forte este gradul mai mare de mobilitate, putandu-se chiar inchide catre interiorul camerei, pentru protectie.

Peisaj de toamna

Canon:

Sony:

Sony incearca sa creeze o senzatie cat mai puternica de DSLR prin inelul de pe obiectiv, care controleaza, in functie de pozitia unui buton dedicat, zoom-ul sau focalizarea. Totusi, reglarea este electronica, nu mecanica, si nu exceleaza prin precizie. Zoom-ul poate fi controlat si din mini-inelul traditional, aflat in jurul declansatorului, in opinia noastra cu mai mult succes.

Si in ceea ce priveste blitz-ul, intre cele doua bridge-uri este o diferenta destul de mare. Daca la Sony acesta este ridicat automat in modurile auto si prin accesarea meniului in modurile (semi)manuale, la Canon am cautat in zadar un buton sau o optiune pentru deschiderea flash-ului, vazand ca nu se ridica singur in modul auto. Surpriza! Nu exista, de fapt, niciun mecanism pentru deschiderea lui, este complet manual. Nu stim la ce s-au gandit cei de la Canon, putem presupune, doar, ca, daca ar fi fabricate de ei, telefoanele mobile ar avea disc si ar fi facute din ebonita...

Sala Radio, inainte de concert

Canon:

Sony:

Si pentru ca veni vorba de telefoane, daca plecam de la premisa ca „smartphone” inseamna un telefon cu multe feature-uri si functii mai mult sau mai putin folositoare, atunci, clar, Sony este mai „destept” decat Canon. Dar acolo unde este mult software e loc si pentru multe bug-uri. Nu mica ne-a fost mirarea cand am descoperit ca Sony a „dotat” HX 100V cu un mic buton de Reset, chiar sub ecranul rabatabil. Am incetat sa ne miram atunci cand camera s-a blocat definitiv si iremediabil in timpul testelor, si singura solutie a fost Reset. Daca mai adaugam si faptul ca butonul de selectare a modurilor mai da rateuri din cand in cand, putem doar spera ca un eventual update de firmware ar rezolva problema.

In sfarsit, la capitolul ergonomie, apreciem faptul ca Sony, cu marinimie, ne da posibilitatea sa folosim si carduri SD cu camerele sale. Minunea tine doar atat. Cablul USB este proprietar si nici solutia de incarcare a acumulatorului nu a fost gandita cu  mai mult respect pentru utilizator. Bateria se incarca in camera, si nu intr-un incarcator separat, ca la Canon. Deci va fi mult mai complicat daca vreti sa folositi o baterie de rezerva. Avantaj Canon.

Panorama realizata cu Sony:

Concluzionand, un bridge este pentru cei care isi doresc zoom mare, portabilitate si adaptabilitate. Pe de alta parte, fiecare trebuie sa decida daca merita efortul financiar luand in considerare cea mai importanta intrebare: cat din ceea ce ofera un bridge voi folosi cu adevarat? Daca ne gandim ca un DSLR cu un obiectiv de kit si un obiectiv tele suplimentar se poate cumpara in aceeasi gama de pret, a raspunde la intrebare devine din ce in ce mai greu. Intr-adevar, vom avea calitate, dar nu ne vom putea lauda cu un zoom de n-spe x. Si asa revenim la discutia cu sapunul...

Mai multe fotografii la rezolutie mare facute cu Canon SX40 HS si cu Sony HX 100V.

Aparatele au fost puse la dispozitie de F64.

P.S. Fotografiile camerelor prezentate au fost facute cu un DSLR J