Câmpul magnetic al planetei noastre este un fel de „scut” care protejează Terra de radiațiile solare devastatoare și, dacă nu ar exista el, am putea rămâne fără oceane și chiar fără atmosferă.

Câmpul magnetic nu este însă static. Polul magnetic nordic al Pământului (care nu coincide cu nordul geografic) i-a pus pe cercetători în dificultate în ultimul secol, pentru că se deplasează anual cu circa 30 de kilometri.

Din cauza acestei evoluții, World Magnetic Model, sistemul care urmărește undele magnetice și transmite informații către GPS-uri, telefoane mobile și aplicații de navigație, a devenit inexact.

Următorul update era programat pentru 2020, dar armata SUA a solicitat o actualizare fără precedent, tocmai din cauza mișcării accelerate a polului magnetic nordic.

Recent, autorii unui nou studiu au sintetizat date care ar putea oferi răspunsul referitor la această translație a polului nord magnetic și studiază modul în care pot să anticipeze aceste schimbări.

Câmpul magnetic al Pământului este definit de polii magnetici nord și sud, care tind să se deplaseze sau chiar să se inverseze odată la aproximativ un milion de ani.

Schimbarea apare datorită existenței nucleului lichid al planetei, iar tulburările de la aproape 2000 de kilometri adâncime pot afecta masiv ceea ce resimțim la suprafață.

Atunci când se petrec evenimente geomagnetice, migrația polului nordic este influențată, așa că acesta poate ajunge să se îndepărteze cu mult de poziția sa consacrată.

Până în prezent, prezicerea momentului în care au loc aceste schimbări de câmp magnetic a fost o adevărată provocare. În noul studiu citat de publicația Business Insider, însă, geofizicienii Julien Aubert și Christopher Finlay au încercat să simuleze condițiile fizice existente în nucleul Terrei cu ajutorul unor supercomputere.

Oamenii de știință cunoșteau deja faptul că mișcarea căldurii din interiorul planetei către suprafață ar putea influența câmpul magnetic.

În general, aceasta determină o deplasare de 6 kilometri anual, dar ei au descoperit că uneori există zone cu acumulări de fier lichid, care este mult mai fierbinte și mai ușor decât lichidele care le înconjoară.

Dacă diferența dintre aceste substanțe este destul de mare, lichidul mai cald ajunge la suprafață rapid. Mișcarea cauzează valuri magnetice care determină deplasarea polilor.

„În următorii câțiva ani, anticipăm că ar putea fi posibilă detectarea unui tipar trecut și determinarea evoluțiilor viitoare”, a declarat Aubert.

Analizarea evoluției polului magnetic nordic este esențială pentru armatele europene și americane, pentru că sistemele lor de navigație se bazează pe World Magnetic Model, la fel și avioanele de pasageri sau aplicațiile GPS.

În ciuda acestor descoperiri care pot părea alarmante, cercetătorii spun că este puțin probabil ca întregul câmp magnetic al Pământului să se prăbușească.

Un scenariu ceva mai probabil ar fi inversarea polilor magnetici, așa cum s-a întâmplat în urmă cu 780.000 de ani.

Sursa foto: Business Insider / NASA