Oamenii de stiinta din Marea Britanie au aratat, in premiera, ca vom putea avea net de 100 de ori mai rapid decat astazi. Totul se va face gratie unui material inovator, grafenul, descoperit in 2004, la Universitatea din Manchester de profesorii Andre Geim si Konstantin Novoselov, care au obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in 2010, pentru studiile realizate in acest domeniu.

Acum, cercetatorii de la Universitatile din Bath si Exeter au demonstrat in premiera ca acest material poate imbunatatii enorm telecomunicatiile, si deci si Internetul. Concred, in cazul grafenului exista un raspuns optic incredibil de rapid, iar asta ar putea duce la o revolutie in telecomunicatii. Studiul a fost publicat in Physical Review Letters, una dintre cele mai importante reviste de profil. 

Cu cat aflam mai multe despre grafen, cu atat proprietatile lui ni se par mai remarcabile (Simon Bending, Universitatea din Bath)

Grafenul este, in esenta, un strat de grafit extrem de subtire. El contine, practic un singur strat de atomi de carbon dispusi hexagonal, si este considerat cel mai bun conductor de electricitate si de caldura cunoscut la ora actuala. 

Desi grafenul are grosimea unui singur atom, el  este incredibil de puternic. Oamenii de stiinta au sugerat chiar ca ar fi nevoie de un elefant asezat pe pozitia gumei de sters din capatul unui creion pentru a gauri cu varful instrumentului de scris un singur strat de grafen.

Materialul acesta este miraculos, intrucat este puternic, usor, flexibil, conduce bine electricitatea si mai este si ieftin. Prin urmare, poate schima radical tehnologia in general si telecomunicatiile in particular. Materialul ar putea fi folosit si in securitate si medicina, spune cercetatorul Enrico Da Como. Apoi, in viitor vor putea fi construite si lasere cuantice in cascada pe baza de grafen, pentru a monitoriza poluarea, dar si diferite gadgeturi pentru securitate.

Datorita proprietatilor sale, marile companii din tehnologie lucreaza si ele la construirea unor procesoarelor bazate pe grafen. IBM a creat deja un tranzistor pe baza din grafen si a reusit sa-l integreze intr-un circuit cunoscut ca mixer de frecvente de banda larga, o componenta de baza a televizoarelor, telefoanelor mobile si radiourilor.