Totuși, există câteva detalii ciudate care au rămas relativ necunoscute publicului.

1. A fost un eveniment similar bombardamentului nuclear de la Hiroshima

Pe 26 aprilie 1986, aproximativ 30.000 de oameni se aflau în apropierea reactorului nuclear de la Cernobîl. Ei au fost expuși masiv radiațiilor la un nivel asemănător cu cel pe care l-au experimentat supraviețuitorii bombardamentului de la Hiroshima, din 1945, se arată în volumul „Physics for Future Presidents: The Science Behind the Headlines”, citat de jurnaliștii Live Science.

Concret, ei ar fi absorbit 45 de rem de radiații, o cantitate care nu este suficientă pentru a provoca degradarea imediată a stării de sănătate, dar care crește riscul de dezvoltare a celulelor canceroase cu până la 1,8%.

„Aceste cifre ar putea duce la o evoluție a cazurilor de cancer cu încă 500, față de cele 6.000 provocate de cause naturale”, a explicat Richard Muller, profesor emerit la Universitatea Berkeley din California.

În 2006, însă, estimările realizate de Agenția Internațională a Energiei Atomice, organism asociat ONU, au ajuns la concluzia că numărul celor care au murit de cancer asociat expunerii la radiații a fost unul mult mai mare.

Specialiștii au analizat distribuția totală a materialului radioactiv, care a ajuns pe tot teritoriul Europei, chiar și până în Statele Unite, și au estimate că doza cumulativă a fost de 10 milioane de rem, fapt care ar fi produs până la 4.000 de decese în plus.

2. Cel mai mare pericol a trecut după câteva săptămâni

Explozia inițială a fost enormă, dar cel mai mare pericol de expunere la radiații a trecut în primele săptămâni. Fiecare nucleu poate exploda și poate elibera particule radioactive o singură dată.

Scăderea rapidă a efectului s-a văzut din primele minute, pentru că, la doar un sfert de oră după explozie, „radioactivitatea s-a diminuat la 25% din nivelul său initial; după o zi a rămas la 1/15, iar după trei luni a scăzut la mai puțin de 1%”, a mai scris Muller.

3. Zeci de pompieri au murit

Explozia de la Cernobîl nu a fost periculoasă doar pentru că a eliberat în aer material radioactiv. La centrala nucleară a izbucnit și un incendiu uriaș, iar pompierii chemați să-l stingă au fost expuși unei cantități enorme de radiații, zeci dintre ei murind din această cauză.

Pompierii au intrat în contact cu peste un cvadrilion de unde gama, al căror efect este similar unei investigații extreme cu raze X.

O persoană care primește în corp o doză de 100 de rem de radiații probabil că nu va observa, pentru că organismul nostru poate repara rapid daunele, prevenind îmbolnăvirea.

La 200 de rem, o persoană dezvoltă deja simptome de „otrăvire” cu radiații, iar la un nivel de 300 rem, oamenii pot muri în scurt timp, dacă nu primesc imediat transfuzii de sânge.

4. Nu a existat niciun protocol de izolare

La Cernobîl nu a fost pusă la punct o măsură extrem de importantă: o construcție care să folosească drept zonă de carantină, în caz de accident.

O astfel de structură este ca un scut care înconjoară un reactor nuclear, este realizată, în general, din beton armat și oțel și protejează substanțele de fisiune care ar putea fi eliberate în atmosferă în cazul unui asemenea accident.

Dacă ar fi existat așa ceva, tragedia de la Cernobîl ar fi avut dimensiuni mult mai mici și nu s-ar fi soldat, probabil, cu niciun fel de victime.

5. La Cernobîl s-a dezvoltat un nou ecosistem

Zona din jurul centralei a fost evacuată în urma exploziei. Astfel, după ce au plecat oamenii, natura a preluat controlul.

Elanii, căprioarele și mistreții care trăiesc acum acolo au populații similare cu cele din rezervațiile naturale apropiate care nu au fost contaminate, a demonstrat un studiu realizat în 2015.

Lupii se dezvoltă extrem de bine, cu un număr de exemplare de șapte ori mai mare decât media zonelor învecinate.

„Asta nu înseamnă că radiațiile sunt bune pentru animale și plante, ci doar că efectele activităților umane, inclusiv vânătoarea și dezvoltarea de ferme, sunt mult mai nocive”, a precizat Jim Smith, coordonatorul echipei care a realizat cercetarea citată mai sus și profesor la Universitatea din Portsmouth.

Totuși, alți oameni de știință au subliniat că la Cernobîl mediul natural are încă multe carențe, fapt care este pus pe seama catastrofei din 1986.

Foto: Getty Images