Aproximativ 370.000 de ani mai târziu, s-a format hidrogenul, elementul de construcție al stelelor, care fuzionează hidrogenul și heliul în interiorul lor pentru a crea toate elementele mai grele. În timp ce hidrogenul rămâne cel mai răspândit element din Univers, poate fi dificil să detectezi nori individuali de hidrogen gazos în mediul interstelar. Acest lucru face dificilă cercetarea fazelor timpurii ale formării stelelor, care ar oferi indicii despre evoluția galaxiilor și a cosmosului.

O echipă internațională condusă de astronomi de la Institutul de Astronomie Max Planck a observat recent o structură masivă de hidrogen atomic în galaxia noastră. Acest conglomerat, numit „Maggie”, este situat la aproximativ 55.000 de ani lumină distanță (de cealaltă parte a Căii Lactee) și este una dintre cele mai lungi structuri observate vreodată în galaxia noastră.

Scopul final al cercetării este de a determina modul în care cele mai comune două tipuri de hidrogen gazos converg pentru a crea nori denși care dau naștere la noi stele. Aceste două tipuri sunt hidrogenul atomic (H), un atom de hidrogen compus dintr-un proton, un electron și fără neutroni; și hidrogen molecular (H2), compus din doi atomi de hidrogen ținuți împreună printr-o legătură covalentă.

Procesul prin care hidrogenul atomic trece la hidrogen molecular este încă necunoscut, ceea ce a făcut această descoperire deosebit de interesantă.

La o inspecție mai atentă, echipa a observat că gazul converge în diferite puncte de-a lungul structurii, ceea ce i-a determinat să concluzioneze că hidrogenul gazos se acumulează în nori mari în acele locații. Ei mai speculează că gazul atomic se va condensa treptat într-o formă moleculară în acele medii.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: