Un cercetător susținea că reușit să spargă codul unuia dintre cele mai misterioase texte din toate timpurile, manuscrisul ''Voynich''.

Update 20 mai

Universitatea din Bristol, cea care a anunţat că unul dintre cercetătorii săi a descifrat codul faimosului manuscris Voynich, a retractat declarația, după ce au fost ridicate semne de întrebare cu privire la rezultatele acestei cercetări.

Universitatea a retras de pe pagina sa de internet un articol care se referea la rezultatele obţinute de dr. Gerard Cheshire, după ce ''au fost exprimate preocupări referitoare la validitatea cercetării''.

Cu câteva zile în urmă, universitatea anunţase că dr. Cheshire, cercetător asociat, a reuşit să descifreze în doar două săptămâni codul manuscrisului, descoperirile sale fiind publicate în revista Romance Studies.

Cheshire a prezentat modul în care a reuşit să descifreze manuscrisul şi a subliniat totodată că acesta reprezintă singurul exemplu cunoscut de limbă proto-romanică.

Anunţul a atras după sine întrebări din partea unor cercetători şi experţi în lingvistică, printre care Lisa Fagin Davis, paleograf şi expertă în coduri.

"Îmi pare rău, oameni buni, nu există 'limba proto-romanică'. Este doar o dovadă în plus de nonsens auto-suficient, circular şi aspiraţional", a scris aceasta pe Twitter.

"Am încercat, în urmă cu câţiva ani, să reproduc rezultatele obţinute de Cheshire în cazul manuscrisului Voynich pentru că, iniţial, am fost curioasă. Dar când aplici substituţia sa în cazul literelor latine, după care încerci să traduci rezultatul, nu ai altă opţiune decât să fii subiectiv. E neinteligibil. Metodologia nu se susţine. După ce fundaţia s-a prăbuşit, tot ce s-a construit pe aceasta, inclusiv lucrarea publicată, se prăbuşeşte. Acesta este motivul pentru care, atunci când examinezi o teorie, în special una care se referă la manuscrisul Voynich, trebuie să începi cu primele principii. Să mergi la începuturi", a mai precizat experta.

"Universitatea din Bristol a publicat un articol despre o cercetare asupra manuscrisului Voynich realizată de un cercetător onorific asociat", a precizat instituţia de învăţământ.

"Cercetarea este în totalitate munca autorului său şi nu este asociată cu Universitatea din Bristol, Facultatea de Arte sau Centrul pentru Studii Medievale. Studiul a fost publicat în revista 'Romance Studies' în urma unei analize de tip double blind peer review realizată de doi cercetători externi, proces utilizat pentru validarea calităţii cercetării unui studiu. Atunci când un membru al comunităţii noastre academice publică un material într-o revistă ştiinţifică, echipa de media din cadrul universităţii stabileşte dacă descoperirile sunt de interes public. Dacă se stabileşte că sunt, echipa va face publică cercetarea către presă şi pe pagina noastră de internet. În urma apariţiilor din media, au apărut suspiciuni referitoare la validitatea acestei cercetări din partea unor oameni de ştiinţă din domeniul lingvisticii şi studiilor medievale", mai precizează universitatea.

"Tratăm astfel de îngrijorări cu cea mai mare seriozitate şi, în consecinţă, am retras articolul referitor la această cercetare de pe site-ul nostru pentru a solicita validare suplimentară şi a permite discuţii suplimentare atât intern cât şi cu revista implicată".


Manuscrisul ''Voynich'' este un text medieval redactat şi ilustrat de mână la jumătatea secolului al XV-lea, conform datării cu carbon.

Numele său provine de la cel al lui Wilfrid M Voynich, un comerciant de cărţi şi anticar din Polonia, care a achiziţionat manuscrisul în anul 1912. Textul este găzduit acum la Universitatea Yale din Statele Unite.

Printre numele celebre care au încercat să spargă codul manuscrisului s-a numărat şi informaticianul britanic Alan Turing.

FBI a avut de asemenea o tentativă de descifrare a textului şi a ilustraţiilor care îl însoţesc în timpul Războiului Rece, existând pe atunci bănuiala că manuscrisul avea legătură cu propaganda comunistă.

Doctor Gerard Cheshire, cercetător asociat la Universitatea din Bristol, susține că a avut nevoie de doar două săptămâni pentru a descifra limbajul şi sistemul de scriere din faimosul manuscris. El a descris modul în care a reuşit să descifreze manuscrisul şi a subliniat totodată că acesta reprezintă singurul exemplu cunoscut de limbaj proto-romanic.

"Ceea ce dezvăluie el este mai uimitor decât miturile şi fanteziile pe care le-a generat. Spre exemplu, manuscrisul a fost compilat de călugăriţele dominicane drept sursă de informaţii pentru Maria de Castilia, Regină de Aragon, mătuşă cu Caterina de Aragon. Nu este nicio exagerare dacă susţinem că această lucrare reprezintă una dintre cele mai importante realizări până la această dată în lingvistica romanică. Manuscrisul este redactat în proto-romanică - din care au evoluat limbile romanice de astăzi, precum portugheza, spaniola, franceza, italiana, româna, catalana şi galiciana'', a precizat cercetătorul.

''Limbajul folosit era ubicuu în zona mediteraneană în perioada medievală, însă era rareori utilizat în scris în documente oficiale sau importante deoarece limba latină era limba regalităţii, a bisericii şi a guvernului. Ca urmare, limbajul proto-romanic s-a pierdut. Până acum", a completat specialistul.

Cheshire a explicat, de asemenea, în termeni lingvistici, ce a făcut ca acest manuscris să fie atât de neobişnuit. "Foloseşte o limbă dispărută. Alfabetul său este o combinaţie de simboluri nefamiliare şi unele mai familiare", a spus el.

"Nu include semne de punctuaţie dedicate, deşi unele litere au variante simbolice care indică semne de punctuaţie sau accente fonetice. Există doar litere mici şi nu există consoane duble'', a adăugat cercetătorul precizând că textul ''include şi câteva cuvinte şi abrevieri în limba latină".

Următorul pas constă în utilizarea acestor descoperiri pentru a traduce întregul manuscris şi realizarea unui lexicon, însă Cheshire a recunoscut că acest proces va fi unul de durată şi va necesita finanţare deoarece manuscrisul cuprinde peste 200 de pagini.

"Acum, limbajul şi sistemul de scriere a fost explicat, paginile manuscrisului au fost puse la dispoziţia savanţilor pentru a le explora şi a dezvălui, în premieră, adevăratul conţinut lingvistic şi informativ", a adăugat el.

Studiul a fost publicat în jurnalul Romance Studies.

Rezolvarea misterului din spatele textului şi ilustraţiilor deschide calea către înţelegerea vieţii de zi cu zi a femeilor din Europa medievală.

Manuscrisul este un compendiu despre remedii naturiste, băi terapeutice şi interpretări astrologice legate de probleme fizice şi psihice, reproducere şi maternitate, cu care se confruntau femeile la acea vreme, notează The Telegraph.

Textul conţine sfaturi despre prevenirea infecţiilor în sarcină sau despre provocarea unui avort. Spre exemplu, formula ''omor néna'' înseamnă ''copil mort'', cuvântul ''omor'' regăsindu-se şi în prezent în limba română.

Sursa: Agerpres

Foto: Getty Images

Share articol: