Concret, o capsulă Hyperloop poate ajunge și la viteze de 1.000 de kilometri pe oră, ceea ce înseamnă că, teoretic, poți ajunge de la Los Angeles la San Francisco în doar 45 de minute, la un preț de cel mult 100 de dolari. Această tehnologie ar putea duce la un trafic mult mai puțin aglomerat și la reducerea poluării.

În noiembrie 2020 a fost realizat cu succes și un test în care a fost implicat un pasager uman, iar în mai puțin de 10 ani tehnologia ar putea deveni realitate. Conceptul a devenit popular în 2013, datorită studului „Hyperloop Alpha” scris de Elon Musk, în care acesta detalia tehnologia, design-ul, costurile. Însă metoda prin care toate acestea au fost puse împreună pentru a ajunge la un rezultat realist din punct de vedere comercial a fost definitivată abia recent, sub denumirea de „levitație magnetică”.

Procesele care stau în spatele ei sunt unele foarte complexe, însă poate cel mai important dintre ele se referă la eliminarea rezistenței naturale a aerului, adică utilizarea vidului pentru propulsie. În sistemul Hyperloop, puncte cu particularități similare vidului sunt amplasate la distanțe de 10 kilometri și, teoretic, ar trebui să elimine 99,9% din aerul existent între capsulă și tub, un proces care ar putea face o diferență de 800 de kilometri pe oră.

Va mai dura, totuși, până când vom ajunge să ne deplasăm pe pământ c viteze supersonice, iar aspectul esențial este acela că, mai întâi, companiile vor trebui să dovedească faptul că tehnologia este sigură.

Cu toate că, în testele realizate cu pasageri umani, tehnologia și-a dovedit viabilitatea, compania își dorește să lucreze mai mult la experiență. De exemplu, sistemul hyperloop ar trebui să fie mult mai mare, putând transporta peste 28 de pasageri, adică 30.000 de oameni pe oră. Pentru a ajunge la acest punct va fi nevoie, însă, de și mai multe etape de testare.

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: