Discul enorm s-a format la 1,5 miliarde de ani după Big Bang, mult mai devreme decât credeau cercetătorii că au apărut galaxiile. Faptul că o asemenea formațiune s-a putut coagula atât de rapid în istoria Universului indică și că înțelegerea noastră despre momentul și modul în care s-au format galaxiile, la scară cosmică, ar putea fi extrem de limitată.

Actuala descoperire ar putea oferi un răspuns și pentru una dintre cele mai profunde întrebări din cosmologie: cum s-a format Universul și cum s-a divizat, dintr-o materie diformă, în toate tipurile de formațiuni la care ne raportăm astăzi?

Discul gigantic este și cea mai mare, dar și cea mai îndepărtată structură zărită vreodată, fiind poziționat atât de departe încât cercetătorii îl plasează în momentul în care Universul avea doar o zecime din vârsta sa actuală. Obiectul, cunoscut drept Discul Wolfe, se rotește cu o viteză de 170 de mile pe secundă și are o masa de 72 de miliarde mai mare decât cea a Soarelui. Această nouă galaxie s-ar fi format din interacțiunea unor nori de gaz cu materia cosmică și, în acest moment, pare să se fi conturat cu 2,5 miliarde de ani mai devreme decât bănuiau cercetătorii, se arată în studiul publicat de Marcel Neeleman și echipa sa în revista Nature și citat de The Independent.

Deocamdată, descoperirea se bazează pe o singură galaxie și este destul de dificil de generalizat, astfel încât e nevoie de mai multe dovezi pentru ca membrii comunității științifice să fie convinși că vorbim despre o regulă în formarea Universului, a notat Alfred Tiley, profesor la International Centre for Radio Astronomy Research.

„Totuși, descoperirile lui Neelman și ale colegilor săi îi vor încânta pe astronomi și vor marca o nouă eră a istoriei Universului în ceea ce privește formarea timpurie a galaxiilor”, a adăugat Tiley.