Descoperirea substanței este una semnificativă, deoarece este cunoscut faptul că, pe Pământ, metanul este de obicei produs de ființele vii.

În acest caz, orice particulă de metan a fost, probabil, eliberată relativ recent, pentru că lumina soarelui și reacțiile chimice ar distruge moleculele în decursul a câteva secole.

Datele colectate de Curiosity au ajuns pe Pământ săptămâna trecută, iar oamenii de știință implicați în „misiunea marțiană” au fost extrem de încântați de informații.

„Dat fiind acest rezultat surprinzător, ne-am reorganizat planurile de weekend pentru a putea derula un experiment de follow-up”, a scris Ashwin Vasvada, coordonatorul programului, într-un e-mail obținut de New York Times.

Astfel, cercetătorii au trimis vinerea trecută noi comenzi către Curiosity, pentru ca robotul să poată să investigheze amănunțit datele apărute.

Oamenii au fost de mult timp fascinați de posibilitatea existenței vieții pe Marte. În anii 1970, însă, unele dintre primele fotografii au surprins un peisaj dezolant.

La două decenii distanță, cercetătorii au ajuns la concluzia că, cel mai probabil, Planeta Roșie a fost mai caldă, a avut mai multă apă și, prin urmare, a fost mai favorabilă locuirii cu aproximativ patru miliarde de ani în urmă.

Acum, aceștia discută despre scenariul ca, în cazul în care au existat vreodată urme de viață pe Marte, organismele microbiene inițiale ar fi migrat sub suprafața planetei și ar fi rămas acolo.

Pe Terra, bacteriile metanogene găsesc un climat precoce acolo unde lipsește oxigenul, precum sub rocile aflate la adâncimi mari sau în tractul digestiv al animalelor, ele eliminând metanul ca un reziduu gazos.

Totuși, o altă cauză a generării gazului ar putea fi și reacțiile geotermale. Un alt scenariu ar fi și cel legat de o existență îndelungată a metanului în interiorul planetei Marte, gaz care este eliberat intermitent prin crăpăturile scoarței.

Cercetătorii de la NASA au anunțat oficial descoperirea sâmbăta trecută, dar au fost rezervați, numind-o „un rezultat timpuriu”:

„Pentru a menține integritatea științifică, echipa de proiect va continua să analizeze datele, înainte de confirmarea rezultatelor”, a transmis un purtător de cuvânt al Agenției Spațiale Americane, citat de The Independent.

Specialiștii au detectat pentru prima dată urme de metan pe Planeta Roșie în urmă cu aproximativ 15 ani, datorită măsurătorilor realizate de Mars Express, o aeronavă construită de Agenția Spațială Europeană, corelate cu datele colectate de telescoape foarte performante de pe Pământ.

Atunci când Curiosity a ajuns pe Marte, în 2012, a căutat urme de gaz metan, dar nu a descoperit nimic sau, cel puțin, cantitatea din atmosferă era mai mică de o parte pe miliard.

Apoi, în 2013, robotul a detectat o creștere subită, până la 7 părți pe miliard, care a durat câteva luni întregi. Săptămâna trecută, măsurătorile au descoperit 21 de părți de metan pe miliard în atmosferă.

Ca urmare, oamenii de știință au dezvoltat o tehnică prin care robotul să poate detecta cantități foarte mici din acest gaz, iar statisticile înregistrate au demonstrat că există variații în funcție de „anotimpurile” Planetei Roșii.