De fapt, fenomenul se numește „inseparabilitate cuantică” („quantum entanglement”) și descrie o situație în care particulele pot rămâne conectate în așa fel încât proprietățile fizice ale uneia să o afecteze pe cealaltă, indiferent de distanța dintre ele.

Einstein detesta această idee, pentru că încalcă principiile clasice ale lumii în care trăim. Așa că a propus o modalitate prin care inseparabilitatea să poată coexista cu fizica clasică: o variabilă necunoscută, ascunsă, care să se comporte ca un mesager între perechile de particule interconectate.

Era, însă, o problemă: nu exista nicio metodă prin care teoria lui Einstein sau a variabilelor despre care vorbea să poată fi testată. În anii 1960, Sir John Bell a venit cu o propunere care a dovedit că aceste variabile nu există, lucru care confirmă că lumea cuantică este una extrem de ciudată.

Recent, câțiva cercetători de la Universitatea din Glasgow au utilizat un sistem sofisticat alcătuit din lasere și cristale, pentru a realiza prima fotografie din istorie care ilustrează fenomenul de inseparabilitate cuantică.

„Este testul suprem. Aceata este prima dată când cineva a folosit o cameră foto pentru a confirma teoria”, a spus Miles Padgett, profesor de fizică și astronomie la Universitatea din Glasgow, Scoția, citat de Live Science.

Pentru a realiza fotografia, Padgett și echipa sa au separat mai întâi fotonii, sau particulele de lumină. Au acționat asupra unui cristal cu o undă laser UV, iar unii dintre fotoni s-au separat în două particule distincte.

Acestea s-au dovedit a fi mult mai bine corelate și sincronizate decât s-au așteptat, în condițiile implicării unei variabile ascunse. Oamenii de știință au realizat și o fotografie cu o cameră specială, cu doi fotoni conectați.

Sursa foto: Getty Images, University of Glasgow