Pe o latură a planetei este soare tot timpul, iar temperaturile ajung zilnic până la 2400 de grade Celsius. Acest lucru face ca metalul existent pe suprafața sa să se evapore.

Acest metal vaporizat este transportat, ulterior, în cealaltă parte a planetei, acolo unde este întuneric permanent și este și mult mai frig. Odată ce vaporii se răcesc, se produce condensul, iar metalul se transformă în picături de fier care cad pe suprafață.

„Unii ar putea spune că pe această planetă plouă în special seara, doar că plouă cu fier”, a explicat David Ehrenreich, profesor la Universitatea din Geneva, coordonatorul studiului prin care a fost descoperit astrul „exotic” cunoscut sub numele de WASP-76b și aflat la 640 de ani lumină distanță de Pământ, în constelația Peștilor.

Acest mediu extrem regăsit pe noua planetă este dat de faptul că partea luminată a planetei se află întotdeauna orientată spre steaua-mamă, iar în partea opusă este tot timpul noapte. Astfel, jumătatea încălzită acumulează de mii de ori mai multe radiații decât cele care afectează suprafața terestră, de exemplu. Căldura determină moleculele să se separe în atomi, iar metalul vaporizat ajunge în atmosferă.

Diferențele dintre cele două părți ale planetei fac ca vânturile să fie foarte active, transportând vaporii de fier dintr-o regiune extrem de fierbinte într-una rece și transformându-i în picături de ploaie.