Cercetătorii găsesc din când în când fragmente de oase vechi, dar este dificilă analiza și catalogarea descoperirilor drept fosile. Dar acestea nu sunt singurele urme ale strămoșilor noștri - în unele cazuri, amprentele lor au fost păstrate în nisip.
După cum a fost dezvăluit în 2017, o echipă de cercetători a găsit și analizat o serie de peste 50 de urme pe plaja Trachiolos, din insula Creta, despre care se credea că ar putea fi lăsate de o creatură antică asemănătoare cu cea a unui membru din tribul Hominiae, de acum 5,7 milioane de ani.

Un nou studiu publicat săptămâna aceasta sugerează acum că acele amprente sunt chiar mai vechi - apărute în urmă cu 6,05 milioane de ani, făcându-le mai vechi cu 350.000 de ani decât se credea inițial.

Asta înseamnă că vorbim de stră-stră-stră (și mai putem adăuga alte câteva prefixe)-moșii oamenilor. Datele actuale sugează că Homo Sapiens a trăit în urmă cu 300.000 de ani și Homo neanderthalensis în urmă cu 430.000 de ani.

De fapt, această amprentă este atât de veche încât echipa sugerează că Graecopithecus freybergi, o primată de la care au fost descoperite specimene dentare și despre care se crede că au o vechime de 7,2 milioane de ani (și potențial cel mai vechi strămoș direct al oamenilor), ar fi putut avea ceva de-a face cu urmele de pe plaja Trachiolos.

„În ciuda numeroaselor publicații care sugerează o origine în Africa a apariției strămoșilor oamenilor, există dovezi că cele mai vechi specimene ar fi putut evolua în Eurasia. Dovezile pentru o prezență în Europa includ atât fosile corporale, cât și urme", spun cercetătorii care au publicat această nouă lucrare.

____________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: