Deși Isaac Newton este faimos pentru contribuțiile sale la dezvoltarea lumii științifice, savantul se pare că avea și o serie de obsesii secrete pentru alchimie și pentru unele ramuri care țin de teologie, detalii care au dezvăluit o altă latură a sa și care au ieșit la iveală abia la 200 de ani de la moartea lui.

O serie de însemnări publicate în premieră arată că Newton a făcut mai multe încercări pentru descifrarea unor coduri ascunse în Biblie și pentru determinarea momentului în care va sosi apocalipsa. Notițele personale au fost scoase la licitație de Sotheby’s și includ trei pagini în care Newton analiza piramidele egiptene, sub impresia că ele dețin cheia unor secrete profunde. Acesta vor fi, probabil, vândute la prețuri exorbitante de sute de mii de euro, mai ales că sunt exemplarele originale care a fost salvate, la limită, dintr-un incendiu provocat de câinele omului de știință.

„Aceste documente sunt fascinante pentru că printre rânduri poți întrezări cum Newton încerca să descifreze secretele piramidelor”, a spus pentru The Observer Gabriel Heaton, specialistul în manuscrisuri de la Sotheby’s. „Este o confluență spectaculoasă ce aduce împreună personalitatea lui Newton și aceste obiecte antice incredibile, care i-au fascinat pe oameni timp de milenii întregi. Notițele ne dau imediat indicii clare despre cele mai adânci curiozități care îl preocupau pe Newton”, a mai spus acesta.

Savantul a studiat piramidele în anii 1680, în timpul unei perioade de izolare provocată și de criticile aduse lucrărilor sale de rivalul Robert Hooke. Newton încerca să descopere unitatea de măsură utilizată de cei care au construit piramidele și credea că e foarte posibil ca vechii egipteni să fi fost capabili să măsoare Pământul și că, prin găsirea metodei utilizate, și el ar putea ajunge să determine circumferința Terrei. 

Astfel, el spera că va putea să descifreze și alte măsurători antice care să-i permită să afle mai multe despre arhitectura și dimensiunile Templului lui Solomon și să descifreze înțelesurile ascunse ale Bibliei.

Newton nu a dezvăluit nimănui obsesia sa pentru alchimie și pentru diverse zone ale religiei aflate în afara spectrului ortodox, tocmai pentru că se temea ca acestea să nu-i pună în pericol cariera.

Deși reputația lui se fundamentează pe contribuțiile matematice și științifice excepționale, pentru Newton și alte zone ce cercetare erau extrem de importante. O serie de manuscrisuri tot legate de religie și alchimie au fost arătate publicului tot la Sotheby’s, în 1936. Unele dintre ele au fost cumpărate de economistul John Maynard Keynes, care l-a descris pe idolul său, Isaac Newton, drept „ultimul dintre magicieni”.

Descrierile lui Newton au variat, însă, de-a lungul timpului. „Era un individ acid, gata oricând de o confruntare”, a spus Heaton. Alții l-au catalogat drept secretoman, nevrotic, răzbunător, nemilos, arogant, obsesiv sau chiar paranoic. „Îi plăcea să se considere un nou Mesia, trimisul universului pentru a salva lumea”, spune și Patricia Fara, profesor la Universitatea Cambridge.

Oricum ar fi, geniul lui Newton este indiscutabil și, indiferent de domeniul studiat, acesta a reușit să aducă tot timpul profunzime și complexitate temelor abordate.

Sursa foto: The Guardian/Sotheby's

_________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: