Cel mai bun exemplu sunt ferigile arborescente care populează mai ales pădurile luxuriante australiene și care sunt niște plante extraordinar de rezistente și se regenerează foarte ușor – după incendiile de vegetație acestea sunt primele care încep să-și recapete culoarea verde.

Ferigile arborescente au un ritm de creștere lent, între 25 și 50 de milimetri anual. Acest lucru înseamnă că exemplarele mature dintr-o pădure sunt acolo de secole întregi. Totuși, în mediul potrivit acest ritm de creștere se poate accelera, așadar atribuirea vârstei lor exacte ar putea fi dificilă.

Ca specie, ferigile arborescente sunt extrem de vechi și au apărut pe Pământ în urmă cu sute de milioane de ani, chiar și înaintea dinozaurilor. Acestea au existat pe Terra cu mult înainte de apariția oricăror conifer și alcătuiau majoritatea vegetației acum 300-600 de milioane de ani, când condițiile pentru creșterea planetelor erau departe de cele ideale. Acest lucru explică și de ce ferigile nu se reproduc cu ajutorul florilor, fructelor sau conurilor, ci prin intermediul sporilor.

De fapt, ferigile arborescente fosilizate sunt cele care au oferit oamenilor cea mai mare parte a combustibililor fosili care datează din acea perioadă. Dincolo de această utilizare, ele au fost mult timp și o sursă important de hrană pentru populația indigenă, care consuma pulpa din interiorul copacilor, fie crudă, fie coaptă.

Până de curând, ferigile aveau o evoluție foarte bună în raport cu ansamblul speciilor de plante, având un număr de exemplare în continuă creștere. Astăzi, însă, activitățile umane limitează înmulțirea lor și le pun în pericol din cauza defrișărilor și a practicilor agricole. Încălzirea climatică este și ea un factor care amenință existența multor specii de ferigi. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: