Realizați pe baza celulelor stem recoltate de la un exemplar de broască africană cu gheară (Xenopus laevis), de unde a fost inspirată și denumirea lor, xenoboții au o dimensiune mai mică de un milimetru. Formele de viață minuscule au fost prezentate lumii inițial în 2020, după ce o serie de experimente a demonstrat că pot să se miște și să funcționeze împreună în grupuri, putând chiar și să se vindece singuri.

Acum, cercetătorii care i-au dezvoltat au arătat că au descoperit un tip complet nou de reproducere, diferit de orice a mai văzut știința până acum. „Am fost șocat să văd așa ceva. Broaștele au un mod natural de reproducere, dar atunci când eliberezi celulele și le separi de restul embrionului, apoi le dai șansa să ‘învețe’ cum să fie într-un mediu nou, nu doar că își dau seama cum să se miște, ci învață și o modalitate inedită de a se reproduce”, a declarat pentru CNN Michael Levin, profesor de biologie și director al Allen Discovery Center de la Tufts University.

Celulele stem sunt celule nespecializate care au abilitatea de a evolua în diferite alte tipuri de celule. Pentru a realiza xenoboți, specialiștii au folosit celule stem vii recoltate din embrionii unor broaște și le-au pus la incubat, fără niciun fel de manipulare genetică.

„Cei mai mulți oameni sunt de părere că roboții sunt făcuți din metale și ceramică, dar nu contează atât de mult din ce anume este făcut un robot, cât contează ceea ce face, adică faptul că are un comportament propriu, ghidat de oameni”, a precizat și Josh Bongard, expert în robotică la Universitatea din Vermont și coordonator al studiului. „În acest fel, putem spune că xenoboții sunt roboți, dar în mod clar sunt și organisme realizate genetic, din celule de amfibian”, a adăugat el.

Bongard susține că au descoperit că xenoboții, care au ințial formă sferică și sunt alcătuiți din aproximativ 3.000 de celule, se pot reproduce. S-a întâmplat destul de rar, însă, și în circumstanțe specifice. Aceștia au folosit „replicarea kinetică”, un proces care se produce la nivel molecular, dar care nu a mai fost observat niciodată la scara unor celule sau organisme întregi.

Cu ajutorul inteligenței artificiale, specialiștii au testat apoi miliarde de forme celulare pentru a face xenoboții să fie cât mai eficienți în această metodă de reproducere. Supercomputerul a oferit varianta unei forme similare literei C, la fel ca în jocul video din anii 1980, Pac-Man. Oamenii de știință au aflat astfel că mii de alte celule au putut fi adunate în spațiul liber din centru, formând în câteva zile noi organisme de sine stătătoare.

„Inteligența artificială nu a programat aceste mașinării în felul în care ne gândim în mod curent la scrierea de cod. A modelat și a ajustat, apoi a oferit soluția acestei forme de tip Pac-Man. Ea influențează felul în care xenoboții se comportă pentru a amplifica acest proces absolut surprinzător”, a mai explicat Bongard.

Deocamdată xenoboții reprezintă o tehnologie foarte nouă - gândiți-vă la un computer din 1940 - și nu cunosc foarte multe aplicații practice. Totuși, această combinație de biologie moleculară și inteligență artificială ar putea avea potențial de utilizare în protejarea mediului înconjurător, de exemplu - prin colectarea microplasticului din oceane - sau în medicină regenerativă.

Ideea unui organism biotehnologic care se reproduce singur ar putea stârni și îngrijorare, însă cercetătorii susțin că xenoboții sunt păstrați într-un laborator ultrasecurizat și sunt ușor de distrus, fiind biodegradabili. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: