Mai jos, doar șase dintre femeile care au schimbat lumea științei și au lăsat în urmă realizări pe care se fundamentează evoluția acestui domeniu:

Mary Somerville (1780 - 1872), astronom, s-a născut în Jedburgh, Scoția, iar în secolul al XIX-lea a fost denumită „regina științei”. Cărțile sale au devenit foarte populare mai ales post-mortem și au oferit o perspectivă clară asupra mai multor arii științifice, studiul ei centrat pe cercetarea Sistemului Solar fiind unul crucial în descoperirea planetei Neptun.
Somerville a făcut istorie în 1835, atunci când a devenit prima femeie acceptată vreodată la Royal Astronomical Society din Londra.

Mary Anning (1799 - 1847) a fost paleontolog și o cercetătoare auto-didactă, reușind să găsească fosile din Jurassic în orașul său natal, Lyme Regis. Prima astfel de descoperire a făcut-o la doar 12 ani, atunci când a găsit rămășițele unei reptile antice, numită ulterior Ichthyosaurus. Comunitatea științifică a fost, în timpul vieții sale, sceptică în ceea ce privește realizările lui Anning și nu i s-a permis să facă parte din Societatea Geologică din Londra, prima femeie fiind admisă în instituție la jumătate de secol de la moartea lui Mary Anning.

Matematiciană strălucită, născută în Londra, Ada Lovelace (1815 – 1852) este considerată prima persoană din lume care a recunoscut potențialul uriaș al programării calculatoarelor. Aceasta a lucrat alături de Charles Babbage, un inventator și inginer mecanic de succes, pentru a realiza propunerea „Motorului Analitic”. Dispozitivul nu a fost construit niciodată, dar structura surprindea întocmai elementele computerului modern.

Notițele Adei descriau exact felul în care pot fi utilizate coduri pentru redarea electronică a literelor, simbolurilor sau numerelor. Tot ea a gândit și o metodă prin care mașinăriile puteau realiza acțiuni repetitive, un proces pe care l-a numit atunci „looping” și care se folosește și acum în programare.

Elizabeth Garrett Anderson (1836 - 1917), medic, a fost prima femeie din Marea Britanie care a obținut calificarea de doctor, însă cu mare dificultate. Atunci când abia trecuse de 20 de ani, s-a înscris pentru pregătirea ca asistentă la Middlesex Hospital din Londra. A asistat la cursuri și a observat felul în care lucrau studenții de sex masculin, dar nicio universitate nu o lăsa să dea examenele.

După ce a investigat situația și a aflat că există o instituție numită Society of Apothecaries care nu o poate refuza în mod legal, a mai fost doar o chestiune de timp până la obținerea diplomei, în 1865. Ulterior, aceasta a pus bazele St Mary's Dispensary for Women and Children din Londra și a fost co-fondatoarea universității de medicină pentru femei din Londra.

Una dintre femeile care a excelat în știință este și Elsie Widdowson (1906 - 2000), nutriționistă născută în Surrey, Marea Britanie. Aceasta și-a dedicat viața îmbunătățirii stilului de viață al britanicilor, dar și al oamenilor de pe întreg globul.

În 1940, atunci când se recurgea la raționalizarea mâncării, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ea a publicat o carte numită „Compoziția chimică a alimentelor”, ce conținea detalii referitoare la valorile nutriționale ale diverselor componente. A fost una dintre personalitățile care au influențat decisiv adăugarea vitaminelor în dieta soldaților aflați pe front.

Dorothy Hodgkin (1910 - 1994), chimistă, născută în Cairo, Egipt, și-a petrecut cea mai mare parte a copilărilel în Norfolk și a luptat încă de mica pentru a fi lăsată să studieze chimia, alături de băieți.

Hodgkin a folosit tehnologia cu raze X pentru a descoperi structura penicilinei, a insulinei și a vitaminei B12. În 1964 aceasta a primit premiul Nobel pentru Chimie și rămâne și astăzi singura britanică ce a obținut această distincție. De asemenea, Dorothy Hodgkin a fost profesoara lui Margaret Thatcher, care a studiat chimia la Somerville College din Oxford, în anii 1940. 

Sursa foto: BBC