Aceștia au prezentat vehiculul spațial la finalul anului trecut, precizând că roverul a fost construit într-o cameră sterilă din cadrul Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, în apropiere de Los Angeles, acolo unde echipamentul a și fost testat pentru prima dată cu succes.

Mars 2020 ar trebui să părăsească Terra în iulie 2020 și ar urma să devină următorul rover american care ajunge pe Marte, în februarie 2021.

„Este menit să caute semne de viață, așadar vom transporta pe Marte o serie de instrumente diferite care ne vor ajuta să înțelegem contexul geologic și chimic de pe suprafața Planetei Roșii”, a declarat coordonatorul acestei misiuni, Matt Wallace, citat de AFP. Printre dispozitivele aflate la bord sunt 23 de camere, două „urechi” ce vor permite ascultarea vânturilor de pe Marte și lasere utilizate pentru analiză chimică.

Roverul are aproape dimensiunea unei mașini și este echipat cu șase roți, la fel ca predecesorul său, Curiosity, în așa fel încât să poată traversa cu ușurință porțiunile de teren foarte accidentat. Viteza nu este o prioritate pentru acest vehicul, care trebuie să acopere zilnic o suprafață de 200 de metri. Roverul este alimentat de un reactor nuclear în miniatură și are șapte brațe mobile care pot ajuta la explorarea amănunțită a porțiunilor în care ar putea exista forme de viață.

„Căutăm particule microbiene antice, care au existat pe Marte cu miliarde de ani în urmă, atunci când planeta semăna mult mai mult cu Pământul, deci era mult mai primitoare pentru formele de viață unicelulare din care s-a dezvoltat fauna și aici, pe Terra”, a precizat Wallace, explicând că vorbește despre vremuri în care existau la suprafață acumulări de apă, o atmosferă mai densă și o forță magnetică în jurul planetei.

Odată colectate, mostrele vor fi închise ermetic în tuburi ce vor fi păstrate pe suprafața Planetei Roșii până la colectarea lor pentru întoarcerea pe Terra. „Sperăm să ne mișcăm rapid. Ne-am dori ca următoarea misiune să fie lansată în 2026, să ajungă pe Marte și să ridice mostrele, să le îmbarce la bordul unei rachete și să fie propulsate pe orbită”, a mai spus cercetătorul, explicând că, de acolo, vor fi preluate de o altă navetă spațială care să le transporte înapoi pe Pământ, totul într-un interval de aproximativ un deceniu.

Pentru a maximiza șansele de a descoperi urmele existenței vieții pe Marte, roverul Mars 2020 va ateriza într-o zonă care, în trecut, a adăpostit un lac adânc de peste 500 de metri, fiind conectat la o rețea de râuri care se formase pe Planeta Roșie acum aproape 4 miliarde de ani. Craterul are o circumferință de circa 30 de mile, iar oamenii de știință speră că acolo s-au păstrat molecule organice extrem de vechi.

Misiunea vine, însă, cu scopuri și mai înalte: pregătirea terenului pentru sosirea oamenilor. „Chiar mă gândesc la acest rover ca la un precursor al venirii oamenilor pe Marte”, a mai spus Wallace. „Echipamentul amplasat la bord ne va permite să producem oxigen ce, într-o zi, va putea fi folosit atât pentru ca oamenii să poată respira, cât și pentru a alimenta o eventuală lansare care să fie punctul de plecare pentru călătoria de întoarcere”. 

Planurile vin ca urmare a ambițiilor Chinei de a deveni o mare putere spațială și de a depăși SUA, mai ales că, recent, a lansat în spațiu una dintre cele mai puternice rachete din lume, un pas major pentru misiunea de pe Marte pe care o pun la cale pentru anul viitor.