Fotografiile arată că astrul a atins faza minimă a actualului său ciclu solar, o perioadă de activitate redusă care se produce o dată la fiecare 11 ani.

Suprafața Soarelui, una pe care de obicei o percepem ca înregistrând o activitate violentă, se transformă, astfel, într-un teritoriu mai calm, aparență care poate ascunde, însă, mari pericole: furtuni magnetice care pot să interfereze cu sateliții, producând perturbări ale traficului aerian sau chiar o pană majoră de curent.

Ca o comparație, în timpul perioadei de activitate maximă, Soarele este continuu „populat” cu pete, unele dintre ele având chiar dimensiunea planetei Jupiter.

Deși această situație nu ne amenință planeta, există anumite efecte care ar putea da lucrurile peste cap aici pe Pământ.

De asemenea, sateliții de pe orbită pot fi vulnerabili, iar furtunile magnetice îi pot afecta pe astronauții care ies în spațiu în această perioadă.

Recent, site-ul Space Weather a anunțat că „Soarele are o suprafață fără pete de mai bine de 16 zile – semn că activitatea solară se îndreaptă spre nivelul minim”, informează Daily Mail.

De ce ar trebui să ne intereseze felul în care se desfășoară activitatea solară? De exemplu, pentru că atunci când astrul va ieși din această fază de intensitate extrem de redusă, vom fi, probabil, expuși unor explozii solare masive care vor avea loc pe parcursul mai multor ani, ipoteză confirmată chiar de NASA.

De fapt, de-a lungul timpului Agenția Spațială chiar a surprins imagini îngrijorătoare legate de activitatea Soarelui, uneori chiar explozii cu o circumferință mai mare decât cea a Pământului, lucru la care ne putem aștepta și în viitor.

Ca efect imediat, diminuarea activității solare ar putea determina o răcire a atmosferei Terrei.

Între anii 1650 și 1710, atunci când Soarele a intrat într-o fază minimă similară, specialiștii estimează că Pământul a fost aruncat într-o etapă de „înghețare profundă”.

Aflate deja la acea dată în pragul unei perioade mai reci, numită Mica Eră Glaciară, Europa și America de Nord au experimentat atunci o răcire accentuată: ghețarii alpini s-au extins până în zonele de câmpie și au existat intervale lungi de îngheț în regiunii care de obicei nu experimentează temperaturi extreme.

Odată la 11 ani, Soarele traversează un ciclu complet de activitate. În timpul perioadei de vârf, petele solare cresc în intensitate și determină temperaturi mai mari inclusiv pe Pământ.

Un studiu realizat de cercetătorii germani sugerează că acest ciclu de activitate solară este determinat de câmpurile gravitaționale combinate ale planetelor Venus, Pământ și Jupiter.

Chiar dacă aceste câmpuri gravitaționale perturbă cu doar 1 milimetru emisiile de plasmă de la suprafața Soarelui, efectul este mult mai profund.

Sursă foto: NASA