Vibrațiile detectate în adâncime, sub vârful acoperit de gheață al vulcanului Bolshaya Udina, ar putea fi efectul magmei care se mișcă, prin urmare semnalele unei erupții iminente.

Oamenii de știință nu știu ca vulcanul să fi erupt vreodată până acum, însă monitorizările realizate în perioada mai-iunie 2018 au înregistrat 559 de cutremure de origine vulcanică.

Bolshaya Udina este un vârf acoperit de gheață și zăpadă, cu o înălțime de 2.920 de metri, situat în centrul peninsulei rusești Kamchatka.

Alături de „vecinul” său mai mic, Malaya Udina, acesta s-a format, cel mai probabil, prin depuneri succesive ale straturilor de lavă și cenușă, pe durata a mii de ani. Din acest motiv se numesc stratovulcani.

Stratovulcanii, mai ales cei localizați în apropierea plăcilor tectonice care se scufundă încet, așa cum este și Bolshava Udina, pot da naștere unor erupții violente, din cauza magmei cu o structură de natură să depoziteze cantități mari de gaz și să stocheze o presiune enormă.

Chiar dacă până acum se credea că vulcanul e stins și nu se va mai „trezi” vreodată, oamenii de știință au fost surprinși să descopere activitate seismică în adâncurile coastei muntoase, mișcări ce le-au dat serios de gândit.

Pentru investigații amănunțite, o echipă internațională ce reunește specialiști din Rusia, Egipt și Arabia Saudită a instalat patru stații seismice în jurul masivului montan, în așa fel încât să poată monitoriza mișcările în perioada mai-iunie 2018. În acest interval, 559 de evenimente vulcanice au fost detectate.

„Atunci când un vulcan este inactiv pentru mult timp, prima sa erupție poate fi catastrofală. O cantitate mare de cenușă se poate degaja în aer, particule care se răspândesc pe distanțe mari și toată planeta poate avea de suferit. Amintiți-vă de Pompei: „trezirea” Vezuviului a fost precedată de o acalmie de mii de ani”, a declarat Ivan Koulakov, cercetător la Institutul Petrolifer de Geologie și Geografie, pentru ăublicația Science in Siberia.

Analiza semnalelor seismice a relevat că acestea vin de la o adâncime de 4,8 kilometri, iar specialiștii spun că activitatea recentă poate justifica schimbarea statutului vulcanului de la „inactiv” la „activ”.

În acest moment, este imposibil de determinat cu exactitate când va erupe Udina, chiar și dacă va erupe vreodată, au adăugat aceștia, precizând că va fi nevoie de o monitorizare atentă în continuare.