Marte este numit deseori Planeta Rosie, datorita suprafatei sale care pare rosie, din cauza prezentei oxidului de fier.

Este o planeta cu o atmosfera foarte subtire si, desi este mai mica decat Terra, gazduieste forme de relief deosebite: unul din cele mai mari canioane din sistemul nostru solar, Valles Marineris si cel mai inalt munte, Olympus Mons.

Spre deosebire de Pamant, Marte are doi salteliti naturali: Phobos si Deimos, care sunt mici si au suprafete neregulate.

In anul 2007, mostrele de sol prelevate de robotul Spirit au demonstrate ca aici exista apa sub forma de gheata. Confirmarea a venit in 2008, datorita probelor preluate de Phoenix.

planeta Marte 2

In prezent, exista 5 aparate care cerceteaza Planeta Rosie. Trei sonde pe orbita – Mars Odissey, Mars Express si Mars Reconnaissance Orbiter si doi robotei aflati pe suprafata planetei: Opportunity si Curiosity.

Exista si aparate care nu mai functioneaza, dar care vor ramane pentru totdeauna pe Marte: Spirit si Phoenix.

Dintre toate planetele din sistemul nostru solar, clima de aici se aseamana cel mai mult cu anotimpurile de pe Terra. Vara temperaturile ajung pana la 35 de grade Celsius, insa iarna este mult mai frig: -143 grade Celsius.

Primul zbor de recunoastere a planetei a avut loc in anul 1965 si a fost efectuat de sonda spatiala Mariner 4. Nu doar Statele Unite sunt interesate sa cerceteze misterioasa planeta, ci si URSS, China, Japonia sau Finlanda au dorit sa trimita sonde spatiale. Doua treimi din aceste aparate au esuat insa, inainte de a-si incepe misiunea.

Primele misiuni sovietice

Dupa incercarile esuate din anii 1960, Uniunea Sovietica a reusit sa trimita cu succes o sonda pe marte, in 1971.

Mars 2 s-a prabusit pe suprafata planetei din cauza unei erori la computerul de bord, insa acesta este primul obiect facut de om care a ajuns pe Planeta Rosie.

In decembrie 1971, URSS a reusit si o coborare lina a navetei Mars 3, insa aceasta nu a oferit nicio informatie, sistemul de comunicatii fiind intrerupt dupa numai 14 secunde.

Totusi, date importante au fost obstintute in aceasta perioda, de la “surorile” navetelor de pe Marte, sondele care au ramas pe orbita.


Programele NASA

Primele misiuni ale NASA de cercetare a planetei vecine sunt cele din programul Mariner. In anul 1965,Mariner 4 a transmis primele fotografii ale planetei. Datele obtinute au ajutat specialistii sa afle ca temperaturile de la suprafata sunt foarte scazute si presiunea atmosferica este foarte scazuta – doar 1% din cea a Terrei.

Ultima misiune a programului a fost Mariner 9, in anul 1969 care a intrat pe orbita si a fotografiat o puternica furtuna de praf care devasta in acel moment planeta. Tot atunci a fost cercetata pentru prima data si unul din satelitii naturali, Phobos.

Programul Viking a fost lansat in 1975. Viking 1 si 2 au cuprins doua sonde spatiale care aveau sa ramana pe orbita si doua navete care au coborat pe planeta, fiind astfel primele aparate ale NASA ajunse pe Marte.

planeta Marte 7

Probele aduse de aceastea au aratat existenta apei, dar au prelevat si mostre care, potrivit unei analize din 2012, ar sugera existenta microorganismelor.

Primul robotel, Sojourner, a fost adus de nava Mars Pathfinder,in iulie 1997. Doi ani mai tarziu si-a inceput misiunea Mars Global Surveyor, care a reusit prima cartografiere a planetei.

A urmat Mars Odissey, lansat in 2001, care a folosit spectometre pentru a obtine informatii despre prezenta apei si a activitatii vulcanice.

Doi ani mai tarziu a venit randul Agentiei Spatiale Europene. ESA a lansat Mars Express, care a dus pe Marte robotul Beagle 2, dar acesta a fost pierdut, la scurt timp dupa ce a coborat pe suprafata planetei.

Unul din cele mai ambitioase proiecte este Mars Reconnaissance Orbiter, lansat in 2005 si ajuns pe orbita in 2006. Contine camere foto performante si are o misiune foarte complexa, ce include analiza formelor de relief, a apei si a mineralelor din sol. Costul acestei sonde este de 720 milioane de dolari.

In anul 2003 NASA a facut un pas inainte in exploarea planetei si a trimis primii robotei, Spirit siOpportunity. Ambele au avut un mare success, “traind” mai mult decat estimasera creatorii lor.

Spirit si-a incetat activitatea in anul 2009, dupa ce a ramas blocat in nisip, iar doi ani mai tarziu NASA a pierdut orice legatura cu acest aparat.

Opportunity este insa mai norocos, el aflandu-se inca in functiune. Performantele celor doi roboti sunt uimitoare, avand in vedere ca fusesera creati pentru a strabate numai 600 de metri pe suprafata planetei. Opportunity a reusit deja sa “mearga” peste 20 de km.

In anul 2011, Rusia a suferit inca o pierdere importanta, dupa ce sonda Phobos-Grunt, menita sa aduca probe de pe satelitul Phobos, a ramas blocata in atmosfera Pamantului si s-a prabusit in ianuarie 2012, dezintegrandu-se deasupra Oceanului Pacific.

A urmat marele succes al NASA, robotul Curiosity, care si-a inceput cu success misiunea pe suprafata planetei, pe 6 august 2012. Scopul lui este sa adune probe care sa arate daca viata pe Marte este sau a fost candva posibila. Citeste aici mai multe despre echipa fantastica din spatele roverului Curiosity.

grafica misiuni planeta Marte

Iar explorarea Planetei Rosii nu se opreste aici. Sunt anuntate deja alte misiuni: NASA va lansaMAVEN in 2013, iar Rusia si Agentia Spatiala Europeana vor avea un proiect similar in 2016. In 2018, ESA la trimite primul sau robotel, care va cauta in sol molecule organice.

In ciuda esecului recent, Rusia isi doreste sa puna in practicaMars-Gunt, sonda care sa aduca probe de pe suprafata planetei. Un alt proiect, care urmareste acelasi scop, prevede colaborarea intre ESA si NASA, care vor ca probele prelevate sa ajunga la noi, pe Pamant.

Desigur, visul oricarui astronaut este sa ajunga pe Marte. Inca nu a fost aprobata oficial o asemenea misiune, insa inginerul aerospatial Robert Zubrin isi doreste acest proiect.

Problema este insa foarte delicata. Daca exista forme de viata pe Marte, chiar si primitive, acestea pot fi distruse prin contaminare cu microbi care ar fi adusi aici de oameni.

ESA are in vedere aceasta varianta, in perioada 2030-2035. Si NASA este interesata de idee, avand in plan prima misiune in jurul anului 2037.

Insa pana atunci va trebui ca o expeditie cu oameni pe Luna sa aiba success. Aceasta este planificata pentru 2020, iar naveta spatiala se va numit Orion.

Vrei sa afli care sunt cele mai noi inventii din tehnologie, cele mai cool domenii ale viitorului si ideile cu care star-uri din stiinta te inspira sa schimbi lumea de maine? Exploreaza www.techschool.ro