Articolul face parte dintr-o serie despre contributia romanilor la Acceleratorul de particule de la Geneva si descoperirea bosonului Higgs.

Suntem, de curand, mai aproape cu un pas sa aflam misterele Universului, iar o romanca este unul dintre cei mai importanti oameni implicati in aceasta cautare. Dr. Sorina Popescu conduce una dintre echipele care au contribuit la descoperirea "particului lui Dumnezeu", cea mai importanta reusita inregistrata in stiinta in ultimii ani.

A inceput sa fie pasionata de fizica in copilarie, dupa ce a urmarit filmul “Uimitorul Capitan Nemo”, iar fizica nucleara a motivat-o cel mai mult. “Cred ca la 14 ani i-am zis mamei mele ca eu vreau sa fiu fizician. (...) i-am pus intrebari enorme profesorului meu de fizica, ca la un moment dat ma evita”, spune dr. Sorina Popescu, astazi unul dintre cei mai importanti oameni de la Acceleratorul de particule din Geneva unde lucreaza la experimentul CMS, implicat direct in descoperirea “particulei lui Dumnezeu”, cum este numit bosonul Higgs.

La intalnirile dintre cercetatori este adesea singura femeie si singura romanca. Dar spune ca acest lucru nu a intimidat-o niciodata. Si-a facut meseria din pasiune, iar cariera a purtat-o pretutindeni. “Cred ca am fost aproape prin toate continentele. Poate in afara de Africa. Am fost in Statele Unite, in Europa foarte mult, in China, in Japonia”, povesteste dr. Sorina Popescu.

De 12 ani lucreaza la Acceleratorul de particule din Geneva, iar munca ii ofera, in prezent, cea mai mare satisfactie pe care o poate avea un fizician: aceea de a face parte din echipa care a descoperit bosonul Higgs. Fara el, in Univers n-ar fi existat nimic palpabil. Totul ar fi doar energie, iar planetele si stelele nu s-ar fi putut forma. Aceasta particula este cea care a permis existenta materiei, a lucrurilor care pot fi atinse.

Bosonul Higgs e “o particula mai exotica”, spune dr. Sorina Popescu. Descoperirea pe care a realizat-o impreuna cu colegii ei este rezultatul unei munci de jumatate de secol. Acum 50 de ani cercetatorii si-au dat seama ca bosonul Higgs trebuie sa existe, insa nu reuseau nici cum sa vina cu confirmari. Insa intre timp progersele inregistrate in lume ne-au permis sa cream un accelator puternic, care sa poata detecta bosonul. “Totul depinde de tehnologie”, spune dr. Sorina Popescu. Colegii ei de la experimentul CMS au lucrat cu oamenii din echipa ATLAS, pentru a verifica rezultatele.

Dr. Sorina Popescu explica de ce a durat atat de mult sa gasim bosonul Higgs, cum s-au verificat datele si ce mistere se pregatesc oamenii de stiinta sa dezlege acum ca stiu de existenta "particulei lui Dumnezeu".
 

Reporter: De cat timp lucrati la Acceleratorul de Particule de la CERN?

dr. Sorina Popescu: Am inceput sa colaborez cu CERN-ul in 1997. In 2001 am sosit in Geneva pentru o pozitie pe termen lung si din 2001 lucrez ca asociat, in acest moment, cu Fermilab, un centru de cercetare din Illinois, SUA.

Rep.: Cercetatorii cauta bosonul Higgs de 50 de ani. Cum de si-au dat seama ca exista?

dr. S.P.: Este o teorie care explica, in anii 1960, cel mai bine mecanismul de producere de masa si toate desoperirile care au fost facute ulterior indicau ca aceasta teorie are cele mai multe sanse sa fie cea adevarata. Acesta a fost, practic, motivul pentru care s-a facut o investitie enorma in a construi acest accelerator.

Rep.: De ce a durat atat de mult sa il gasim?

dr. S.P.: Din punct de vedere tehnologic. Totul depinde de tehnologie. Daca e sa faci o comparatie cu acum 40 de ani, tehnologia a avut un salt imens. Ca sa poti sa-l gasesti aveai nevoie in primul rand de energii foarte mari. Ca sa ai nevoie de energii foarte mari trebuie sa ai o putere de accelerare considerabila, fara pierderi, iar asta a durat enorm de mult timp, ca sa ai tehnologia valabila pentru aceasta descoperire. Tocmai de aceea, in acest moment, acceleratorul s-a oprit pentru doi ani, ca sa mergem la energii si mai mari.

Rep.: Primul anunt a venit in iulie anul trecut. Dvs. cand ati stiut ca exista?

dr. S. P.: Deja in decembrie toata lumea parea entuziasmata ca este posibil sa-l fi gasit, dar trebuie sa faci foarte multe verificari inainte de a anunta asa ceva. Si oricum in iulie am anuntat ca este posibil sa fie bosonul Higgs. Abia acum (n.r. martie 2013) am anuntat ca in acest moment suntem siguri ca e bosonul Higgs. In general ia cam un an sa fii sigur ca ceea ce ai descoperit este corect. In marea majoritate nu depinde de o comunitate. Cei de la CMS-ul au facut partea lor de cercetare, ATLAS-ul la fel. Si a trebuit sa existe o colaborare intre cele doua experimente, ca sa fim sigur ca ce vedem noi, si ATLAS-ul vede.

Rep.: Care sunt sansele sa ne inselam, sa nu fie, totusi, bosonul Higgs?

dr. S. P.: Intotdeauna putem avea surprize. Cred ca in acest moment as putea sa zic ca e aproape 100%. Dar, cum am zis, mergand la energii foarte inalte, putem sa descoperim si alte particule.

Rep.: Intram in epoca de aur a fizicii?

dr. S. P.: Cred ca intram intr-o epoca de aur. La sfarsitul anilor 1800 tin minte ca societatea engleza de fizica a avut aceeasi afirmatie ca mai avem cateva lucruri de descoperit si vom cunoaste totul despre fizica. Atunci a aparut Maxwell cu ecuatiile electromagnetice, ceea ce a schimbat complet peisajul  fizicii care era cunoscut in acel moment. Un teoretician de la Institutul Weissman din Israel spunea ca pana acum eram la o anumita scala a cunoasterii fizicii, a Universului, acum trecem la o alta dimensiune de a cerceta Universul. El numea scara Boltzmann.

Rep.: Este bosonul Higgs o particula obisnuita sau una exotica?

dr. S. P.: E mai exotica pentru ca e fara spin. Toate particulele au spin. Ceea ce il si face sa fie deosebit.

Rep.: Si acum ca l-am gasit, ce urmeaza?

dr. S. P.: Acum urmeaza, practic, sa il gasim si in alte canale de dezintegrare, ca deocamdata l-am gasit doar in cateva. Ca sa-l gasim si in celelalte, trebuie sa ajungem la energii si mai mari si dupa aceea urmeaza a explica tot mecanismul de producere de masa. Drumul cel mai clar este a explica de ce e inegalitate intre materie si antimaterie. Odata ce stim cum se produce masa, vom putea merge mai departe sa analizam imparitatea materie-antimaterie. De asemenea mai avem de explicat si asa-numita masa ascunsa a Universului, black matter, deci suntem abia la inceput.

Rep.: Pe unde ati lucrat ca cercetator?

dr. S. P.: Cred ca am fost aproape prin toate continentele. Poate in afara de Africa. Am fost in Statele Unite, in Europa foarte mult, in China, in Japonia. In Statele Unite lucrez cu multe institute, din California, din New York. Lucrez cu institute din Anglia, cu Germania foarte mult, cu Franta, Italia.

Rep.: Cum anume v-ati decis sa lucrati in cercetare?

dr. S. P.: Intotdeauna m-a atras fizica. Cred ca la 14 ani i-am zis mamei mele ca eu vreau sa fiu fizician. Mi-a placut fizica, stiu ca am vazut un film, “Uimitorul Capitan Nemo”, cand folosea diverse metode stiintifice in acel film. Stiu ca m-a atras, i-am pus intrebari enorme profesorului meu de fizica ca la un moment dat ma evita. Si dupa aceea am zis ca da, asta vreau sa fac, sa fiu fizician. Mi-a placut fizica de cand am inceput-o in scoala si stiu ca m-a motivat foarte mult fizica nucleara si am continuat in acest domeniu.

Articolul face parte dintr-o serie despre contributia romanilor la Acceleratorul de particule de la Geneva si descoperirea bosonului Higgs.